Savin BADEA - ORA SEXUALA

O RARITATE DE BĂRBAT

2011-01-26T15:35:00.000-08:00

Pe Dizengoff-ul plin de soare,
Ca o pictură florentină,
Un domn înalt şi cu monoclu,
A coborît dintr-o maşină.

Cînd să cotească-n Ben Yehuda,
L-întîmpină un cerşetor,
Cu haine aproape-n zdrenţe,
Şoptind cu glas tînguitor:

-Aibi “rahmanut, adoni” dragă
Dă-mi o “neduva”, cît vei vrea,
Şi pentru-această faptă bună,
N-am să te uit în viaţa mea!

Sînt om neputincios şi sufăr,
Nevoile mă strîng de gît,
Şi numai Dumnezeu mă ştie,
Cît sînt de trist şi amărît.

Se uită domnul, îl măsoară,
Şi spune bietului ovrei:
-Ti-aş da vreo cinci sau zece lire,
Insă, mi-e teamă c-ai să-i bei!

Te bagi în Iaffo, în vreo bombă,
Sau alt local ce-ţi iese-n drum,
Şi te îmbeţi cu şliboviţă,
Sau cu Jamaica sau cu Rhum.

-Mă iartă – spune cerşetorul,
De cînd mă ştiu n-am pus în gură
Nici whisky, nici coniac, nici vermut
Şi nici vreo altă băutură.

Atunci – adaugă bogătaşul –
Poate ţi-ai aranjat un joc,
Un pokeraş, un bridge sau pietre,
Sau alte jocuri de noroc?

-Greşeşti! – răspunse zdrenţărosul,
Da-n viaţă n-am jucat un pic,
Nici “chemin”, macca şi nici belotă,
Nici table, domino, nimic!

-Atunci, probabil, ai amantă,
Si duci o trenă de holtei.
Cerşeşti pe străzi o zi întreagă,
Iar seara-i, duci toţi banii, ei?

- Vai, ce idei vă trec prin minte,
Nu sînt chiar înger, pe deplin,
Dar nu ştiu dacă, vreodată,
Să mă fi dat la trup străin!

Femeile? Nişte capcane!
Păpuşi vopsite, mai ales,
Că n-au habar de sentimente,
Şi te iubesc din interes!

-Iubitule, - a spus nababul –
Eşti un luceafăr între stele.
Hai, urcă repede-n maşină,
Să te prezint soţiei mele.

Să vadă şi să se convingă,
Că nu-i poveste, nici capriciu,
În ce hal poate să ajungă,
Un om ce n-are nici un viciu!

Ion PRIBEAGU

Sa tot iubesti! Sexul prelungeste viata

2010-08-10T08:20:00.001-07:00

Sa tot iubesti! Sexul prelungeste viata

Sexul regulat este una dintre metodele naturale de prevenire a bolilor şi prelungeşte viaţa, conform unui studiu.

Experţii susţin că este sănătos să faci sex de patru ori pe săptămână.

"Dacă faceţi sex de trei-patru ori pe săptămână şansele să faceţi infarct sunt foarte mici. Sexul reduce stressul, îţi dă satisfacţii şi după sex dormi mai bine. Persoanele în vârstă îşi fac de multe ori griji că efortul depus în timpul sexului ar putea să cauzeze un infract, dar nu este aşa. În urma cercetărilor s-a demonstrat că frecvenţa sexului nu este asociată cu infarctul. Cercetătorii susţin că dacă faci sex de minim două ori pe săptămână se reduce riscul unui atac de cord fatal pentru jumătate dintre bărbaţi, în comparaţie cu cei care fac sex doar o dată pe lună", spun cercetătorii.

Sursa: Cancan 10 August 2010 - alte titluri din ziarul online www.cancan.ro

BANC

2010-08-10T08:18:00.001-07:00

Un tip bine întâlnește o tipa, buna, si vrea s-o ia de nevasta pe loc, orbit de frumusețea ei.

- Dar nu știm nimic unul despre celalalt, spune ea.

- Dar nu-i nimic, aflam pe parcurs, ne descoperim încetul cu încetul, o liniștește el.

Asa ca ea a acceptat, s-au căsătorit, si au plecat in luna de miere la mare.

Intr-o dimineață, pe când erau la plaja pe marginea piscinei, el se ridica de pe șezlong, se cațără la trambulina de 10 metri si executa o săritură șurub cu 2 întoarceri la 90 de grade si o rotație completa, apoi o intrare perfecta in apa la aterizare. Dupa încă vreo câteva demonstrații, se întoarce înapoi pe sezlong ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

- Ai fost incredibil, iubitule, il întâmpină ea, inca surprinsa de reprezentație.

- Am fost campion olimpic la sărituri. Vezi, ti-am spus ca ne vom cunoaște încetul cu încetul.

Ea se ridica de pe șezlong, intra in piscina si începe sa înoate. Dupa 50 de lungimi de bazin, fără pauza, se intoarce înapoi pe șezlong, nearatand nici cel mai mic semn de oboseala.

- Ooo, incredibil, te pomenești ca si tu ai fost campioana la vreo proba de rezistenta la înot?

- Nu”, spune ea, “am fost curvă la Brăila, dar lucram pe ambele maluri ale Dunării…

DOUĂ PĂSĂRICI...

2010-07-31T13:13:00.000-07:00

Sursa: http://romanicablues.wordpress.com/2010/06/11/gabriela-cristea

A fost descoperit “stramosul” vibratorului

2010-07-26T08:00:00.000-07:00

Obiectul dezgropat de arheologii suedezi in situl mezolitic de la Motala este un corn de piatra, iar forma lui explicit falica i-a facut pe specialisti sa lanseze ipoteza ca ar fi vorba despre un precursor al vibratorului modern.

De altfel, nu este prima oara cand arheologii descopera printre relicvele antice ustensile care evoca membrul masculin. Cel mai vechi dateaza de peste 28.000 de ani, era de piatra, a fost descoperit in Germania in 2005 (in grota Hohle Fels) si avea 20 cm lungime si un diametru de 3 cm.
10 cm si jumatate si un diametru de circa 2 cm; acestea sunt dimensiunile "vibratorului" descoperit la Motala. Potrivit arheologului Gsran Gruber de la National Heritage Board, asemanarea obiectului, scos la iveala din sedimentele de pe fundul fluviului, alcatuit din material organic, este inechivocabila, dar e foarte posibil sa fi fost utilizat si (sau exclusiv) ca dalta, fara niciun scop sexual; ba chiar, pe blogul lui Gruber, un cititor sustine ca seamana cu un instrument utilizat de mama lui la macinarea ardeiului iute.

Sursa: Corriere della Sera
CITESTE SI:

Valeriu Popa - Sfaturi

2010-07-23T13:29:00.000-07:00

Frica micşorează diametrul vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeză boli organice, cum ar fi boala coronariană (ischemia), hepatita, impotenţa şi frigiditatea sexuală, boli de piele, nevroze şi psihoze.

Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta ea vine prin moarte Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime.

Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate.

Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune v-a iradia atât de multă iubire către întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.

Cum dăruieşti aşa primeşti. Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior. Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. Să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând oferim libertate. Să alegi calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp. Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru nu vă va ierta vouă greşelile.

Dependenţa naşte frica, îndoiala, depresia şi supărarea. Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica dorinţele omeneşti cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere.

Orice dorinţă când se agaţă de tine devine stăpânul tău.

Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complect. Astfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.

Dependenţa naşte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar. Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea. Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă.Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri. Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia. Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie dacă nu vă enervaţi trufia descreşte. Deci ţânţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei..
Dac ă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimente acasă. Ieşiţi în stradă- cu deosebire în locurile înverzite - şi plimbaţi-vă. Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi a-ţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă.

Dacă vorbim la telefonul mobil în primele 30 de secunde energia organismului blochează influenţele negative, ulterior începe să cedeze lent. O convorbire telefonică ce durează mai mult de un minut se poate răsfrânge negativ asupra sănătăţii. De altfel, oricât ar părea de straniu, cel mai puternic pătimeşte nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar. După o convorbire de trei minute are loc deformarea câmpului în zona capului, în zona sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) şi, de asemenea, în zona primei chakre. O convorbiretelefonică care depăşeşte un minut este de nedorit.

Mâncatul este un serviciu divin şi, ca atare, nu trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă apăsătoare. Măncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu şi este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună măncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. Dacă atmosfera în care gătiţi (gândurile şi sentimentele)şi măncaţi este tensionată.

Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.

Dacă un om fură şi înşelă pe alţii o viaţă întreagă, el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut altora. În concluzie,cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual va recolta răul fizic sau spiritual.

Ataşamentul înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc). Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşam, în acelaş timp suferă şi cel ce se ataşează.
Dacă omul se ataşează sufleteşte de: hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustare. În această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul. Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt. Cu cât suntem mai ataşaţi de stabilitate cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi.

Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiare şi a acelora din afara familiei.

În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el.

Dependenţa de valorile umane ne va omorî în cet ul cu în cet ul şi spiritul şi sufletul.
Când căsătoria este bazată numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi îndelungată. Când sentimentele slăbesc intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă.

Familiile care sunt întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează mult. Un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l consideraţi pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate şi cerinţe proprii.

Violenţa în famile vine din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Cînd controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de cîte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună.. Femeile din viaţa ta sunt doar începutul experienţei tale cu ele. Dacă tepărăsesc ia-le aşa cum sunt şi mulţumeşte-le că te-au părăsit

Căsătoria trebuie studiată întâi cu ochiul, apoi cu microscopul şi în sfârşit cu telescopul. Cu cât ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrânim şi ne despărţim repede de viaţă.

Gelozia de regulă provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatismele capului, diabet, inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă.

    Atunci când soţia este geloasă îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi posibilitatea apariţiei unor afecţiuni. Gelozia şi supărarea unei femei generează tocmai acele afecţiuni care ne scurtează viaţa, apropiind bătrâneţea. Uneori la femeie gelozia, supărările şi pretenţiile pot fi atât de profunde încât soţul poate muri sau se poate îmbolnăvi grav.
    Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că ei mutilează în primul rând sufletele copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.
&n bsp;
Femeia geloasă şi supărăcioasă atacă în plan subtil pe soţul său. În această situaţie soţul fie se va îmbolnăvi în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa.
    Dacă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive de profunzime, atunci puteţi avea probleme cu orice animal, veţi putea avea şi alergie şi boli contactate de la ele. De asemenea, veţi putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.

Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plîngeţi agresiunea apărută se distruge

Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare.

Adevărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scăzut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustări, a reprimării dragostei faţă de oameni. Omul trebuie să în cet eze să mai poarte supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea.

Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei conform
căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine.

De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi.

Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente etc. se întorc la noi producănd efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea oricând aveţi gânduri negative despre o
persoană să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei. Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru .

Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om.

Imaginaţia are puterea de a crea realitatea. Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat.

Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie completă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia. Principala informaţie ereditarăse transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi, de aceea, trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează activ pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câ mpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului.

O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionează asupra copilului care se va naşte supărăcios sau pot apărea tulburări ale vederii sau auzului. Dacă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrânge neîntârziat asupra copilului. Să nu uitaţi că atunci când ucideţi iubirea înfăptuiţi o crimă.

Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului,care poate determina diferite neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Supărarea copilului pe părinţii săi, a părinţilor pe copii creiază ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt. În
timpul sarcinii femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască sentimente negative.. Ea trebuie să accepte cu seninătate realitatea, aşa cum este şi să nu&nb sp;admită părerile de rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul.
Femeile gravide să nu vizioneze filme care răspândesc violenţa, întrucât agresivitatea lor subconştientă devine necontrolabilă, cu efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. De aceea oamenii adulţi şi copiii ar trebui să vizioneze numai opere de artă, al căror nivel de agresiune subconştientă este negativ. Naşterea cu picioarele înainte şi prin cezariană reprezintă o trufie ridicată a mame copilului. Naşterea prematură înseamnă umilirea mândriei. Copiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar aceasta înseamnă aceaşi blocare a mândriei.

Când părinţii aleg numele copilului acesta se fixează în karma copilului şi îi influenţează structurile câmpului.

Numele se întipăreşte în câmpul bioenergetic şi depinde de karma celui al cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu întâmplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi. Karma luminoasă, pură a sfinţilor se unea cu karma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui.
Dându-i copilului numele unei rude riscăm, deoarece greşelile şi viciile sale va trebui să le ispăşească cel care a luat odată cu numele şi o parte dinkarmă, adică copilul. O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. Pentru uciderea iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fica şi nepoata, adică urmaşii ei. În cazul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur - vinovatul, în cazul lovirii bioenergetice înt rucât omul este la nivelul biocâmpurilor, într-o conecsiune directă cu toate rudele sale, cu copii săi, lovitura traversează întregul lanţ de rudenie. Şi ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia. O femeie şi-a sfătuit prietena să facă un avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorteze. Această dorinţă exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor pentrucare omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa. O femeie şi-a abandonat copilul în spital. Prin aceasta ea a săvârşit o crimă atât de mare încât nimeni n-o putea absolvi de pedeapsă. Dragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, exprimată prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, ne mai vorbind de avort, în special în fazele înaintate, renegarea omului iubit şi nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar şi cu gândul, poate duce la urmări din cele mai grave.

    Sub nici un motiv să nu spui unui copil: eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc. fiindcă aceasta creează în el cusurul ce i se reproşează. Mama care spune copilului: uite dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înveţi bine îţi cumpăr cutare lucru face din copilul său un sclav al cărui stăpân va fi lucrul promis. Dacă părintele îndeplineşte toate capriciile copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se  transformă într-un tiran şi poate muri.
    Dacă copilul este ocrotit în permanenţă el se va deprinde a nu se mai păzi singur şi în acest mod îşi va pregăti primejdii în viitor. Mamele care se sacrifică până la umilinţă pentru binele copiilor lor sfârşesc într-o&nb sp;mare amărăciune. La fel şi copiii, de a căror naştere părinţii nu s-au bucurat, sunt profund nenorociţi, întrucât trăiesc într-un chin spiritual.
    Copiii trataţi cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea în părinţii lor adevăraţi duşmani, cănd aceştia întrebuinţează continuu pedepse şi ameninţări.

Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar ea, la rândul ei, permiţând să fie exploatată din toate punctele de vedere. În acest mod străzile se umplu în permanenţă de copii neajutoraţi, incapabili de a se îngriji pe ei însăşi.

Să mulţumeşti părinţilor ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi ţie îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi ei mâine.

Egoismul, cruzimea închid canalele energetice de legătură cu Dumnezeu şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară întreţinerii vieţii. În această situaţie el este nevoit să ia energia de la alţi oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi. Copii încep să fie bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte probleme. Când simţiţi că cineva vă fură energia,rugaţi-vă ca aceluia să-i fie dăruită iubirea divină şi energia care-l va schimba, îi va purifica sufletul şi-L va uni cu Dumnezeu.
Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oamen i insensibili la nevoile altora. O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială. Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţă. Contactele cu ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă. Prin gândurile voastre puteţi să schimbaţi un egoist făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibraţii de generozitate şi bunăvionţă.
Dispreţul faţă de noi şi profunda nemulţumire faţă de sine constituie o agresiune faţă de Dumnezeu. Dispreţul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea faţă de un alt om. Orice ticăloşie ar comite un om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea faţă de el.
Bărbatul care dispreţuieşte femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite b oli şi îmbătrâneşte mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbaţi atitudinea faţă de femei şi faţă de situaţiile legate de ele.

Trufia şi dispreţul faţă de oameni generează lipsa dorinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii.
Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o urăşti. Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului.Acesta începe de la cap. De aceea se blocheză biocâmpul în regiunea capului.. În curând dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea, se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.

Nimeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte. Zgârcenia şi economia aduc boală şi dezastre.

Multumesc Doamne pentru Tot ceea ce imi daruiesti!

Deci secretul armoniei este ... sa ne imaginam iubire !!!

De la neneamircea / Mircea CERCELARU

BANC

2010-07-21T16:12:00.001-07:00

Bigamia înseamnă să ai o nevastă în plus. Monogamia e acelaşi lucru. (Oscar Wilde)

1000

2010-07-19T15:55:00.000-07:00

I-au trecut prin pat 1.000 de barbati

Inspirata de personajul Samantha Jones, interpretat de actrita Kim Cattrall in serialul "Totul despre sex", bruneta Christina Saunders si-a propus sa aiba cat mai multi parteneri de sex. In zece ani, ea a avut o mie de amanti.

La 30 de ani, Christina Saunders, o bruneta focoasa din orasul britanic Hertfordshire, are in palmares un record incredibil. In doar zece ani, femeia a facut sex cu 1.000 de barbati, in speranta ca aceasta experienta ii va aduce implinirea si o va transforma intr-o femeie de succes. In doar o saptamana, in vacanta petrecuta la Ibiza, englezoaica s-a culcat cu 15 barbati diferiti. "Modelul meu a fost Samantha, personajul interpretat de actrita Kim Cattrall in serialul "Totul despre sex". Mi-a placut atitudinea pe care o avea fata de barbati si am vrut sa vad si eu cum e sa consumi masculi pe banda rulanta", a povestit Christina, care a tinut o evidenta clara a barbatilor cu care a facut amor si le-a dat chiar si note. Acum insa, dupa ce a trecut de partenerul de sex cu numarul 1.000, bruneta are regrete. "Mi-am pierdut prietenii, care au ajuns sa ma considere o tarfa", a explicat bruneta.

Sursa: Cancan 19 Iulie 2010 - alte titluri din ziarul online www.cancan.ro

UN ARTICOL TRĂZNET de Andrei PĂUNESCU

2010-07-11T03:45:00.000-07:00

Fotbalul şi cultura generală

Nu tot ce este legat de fotbal înseamnă incultură şi ignoranţă. Până acum 20 de ani, devenise un obicei ca numele echipelor (mai ales) de fotbal să ne fixeze în minte, fără să vrem, harta hidrografică, montană, industrială, agricolă, feroviară, militară, universitară, culturală, istorică a României, ca într-o sinteză eficientă pentru cultura generală a celor mulţi care nu se omoară cu datul pe la şcoală. Acum, tendinţa este ca echipele să poarte nume aşa-zis moderne, mult mai mult legate de prezentul comercial efemer al patronilor, decât de eternitatea geografiei şi istoriei noastre. Sunt situaţii în care patronii aleg nume proaste, când ar avea atâtea variante bune, dar sunt şi situaţii când, orice ar face, tot dau în caraghioslâc. Ce să faci, ce nume să pui, dacă echipa ta este din Traian, Ovidiu, Kogălniceanu, Valea Ciorii sau Mitoc? Şi numele vechi, şi numele noi sunt, însă, parte din vitrina fotbalului românesc, care arată când ca un piedestal glorios, când ca o ştampilă a falimentului, când ca o listă de preselecţie pentru un mare festival de umor mai mult sau mai puţin involuntar, când ca un atlas util, care conţine date reprezentative despre România, cea „tristă, plină de humor”. Între nobleţe şi ridicol, între util şi absurd, sportul românesc trăieşte un continuu botez, plin de imaginaţie.

Reţeaua hidrografică

Dacă un nume ca Dunărea Galaţi era şi este aproape o tautologie, pentru că şi analfabeţii aud, cumva, de fluviul naţional, altfel stau lucrurile cu alte cursuri de apă. Fără să se uite prin plictisitoarele cărţi de geografie, suporterii iute chiulangii din sălile de clasă către mai palpitantele stadioane sau maidane ştiu măcar, parcurgând rezultatele vechi sau noi din campionat, pe unde trec Mureşul (Mureşul Deva, Mureşul Tg. Mureş, Mureşul Gâmbaş), Oltul (Oltul Slatina, Oltul Sfântu Gheorghe), Someşul (Someşul Satu Mare, Someş Gaz Beclean), Jiul (Jiul Petroşani, Jiul Rovinari), Lotrul (Lotrul Brezoi), Siretul (Siretul Paşcani, Siretul Prăjeşti), Prutul (Prutul Rădăuţi), Argeşul (F.C. Argeş Piteşti, Argeşul Mihăileşti, Argeşul Grădinari), Arieşul (Arieşul Turda), Timişul (Albina), Olteţul (Osica), Ozana (Timişeşti), Bistriţa (Broşteni), Bistriţa Aurie (Cârlibaba), Neajlovul (Iepureşti), Topologul (Nicolae Bălcescu), Deznăţuiul (Giurgiţa). Toate se varsă, finalmente, în aceeaşi Dunăre, mai în amonte sau mai în aval de Giurgiu, Turnu Măgurele, Islaz, Giurgeni, Gighera, Bistreţ şi Calafat, localităţi ale altor echipe cu numele Dunărea, mai modeste în performanţe decât gălăţenii. Îngrijorător este că nicio veste fotbalistică nu ne vine dinspre cursurile de apă dâmboviţene Bezdean şi Bizdidel, meleaguri unde se pare că fotbalul este lăsat pe pista uitării. Sonoritatea hidrografică finală cea mai frumoasă este, firesc, Delta Tulcea, echipă care nu a reuşit niciodată să iasă din mizeria diviziilor inferioare, fiind blocată de aluviunile provinciale care se depun în clasament.

Reţeaua montană

Ce s-ar fi făcut cei ce nu iubesc orele de geografie, hărţile şi atlasurile, dacă nu ar fi fost bombardaţi cu nume precum Ceahlăul Piatra Neamţ, Rarăul Câmpulung Moldovenesc, Parângul Sadu, Retezatul Haţeg (nume care poate crea confuzii cu obiceiul, abolit, al decapitării greşiţilor), Măgura Târgu Ocna, Măgura Pui, FC Movila şi atotcuprinzătorul nume Carpaţi Sinaia sau Carpaţi Nehoiu?

Reţeaua Provincie-Regiune-Judeţ-Grotă

Dacă există dubii în legătură cu poziţionarea pe hartă a anumitor localităţi sau incertitudini cu privire la ce oraşe se află în anumite judeţe, regiuni şi provincii istorice, sar în ajutor nume ca Bihorul Beiuş, Muscelul Câmpulung, Marmaţia Sighetu Marmaţiei, Bărăganul Ciulniţa, Peştera Dobrogei Peştera, Moldova Drăguşeni, Ardealul Cluj, Muntenia Prahova şi Bucovina, care este numele câtorva echipe, printre care cele din Suceava, Calafindeşti şi Şerbăuţi.

Reţeaua industrială

Fie că mai există sau nu, fie că este reprezentată de nume din vremea socialismului care a învins până a falimentat sau din vremea capitalismului care a falimentat înainte de a învinge, industria românească rămâne în memorie măcar prin echipele sportive care au reprezentat-o:

- Petrol şi Gaze: Petrolul Ploieşti, Potcoava, Brăila, Târgovişte, Berca, Moineşti, Teleajen, Videle, Roata, Ţicleni, Oil Terminal Constanţa, Petrom Chimia Craiova, Astra Ploieşti, RAFO Oneşti, Midia Năvodari, Petrolistul Kaproni Boldeşti; Gaz Metan Mediaş, Craiova, Podari, Târgu Mureş;

- Minerit: Minerul Lupeni, Paroşeni, Anina, Certej, Motru, Mătăsari, Mehedinţi Valea Copcii, Dognecea, Uricani; Aurul Brad, Minaur Baia Mare;

- Energetică: Energia Rovinari, Energetica Tismana, Ştiinţa Turceni;

- Siderurgie, Metalurgie: Oţelul Galaţi, Târgovişte, Ştei; Aluminiul Slatina (devenită ALRO), Laminorul Roman, Nădrag; Metalurgistul Cugir, Sadu, UCM Reşiţa (Combinatul Metalurgic), Metalul Bucureşti, Aiud, Bocşa, Oţelu Roşu, Plopeni şi, mai ales, tare ca fierul, viril ca oţelul - Metalul Băicoi!

- Chimie: Chimia Râmnicu Vâlcea, Brazi, Oltchim Râmnicu Vâlcea; Chimica Târnăveni, Găeşti, Soda Ocna Mureş, Nitramonia Făgăraş;

- Materiale de construcţii, proiectări şi construcţii: Cimentul Medgidia, Fieni, Bicaz; Industria Sârmei Câmpia Turzii; Marmosim Simeria, Marmura Deleni, ICSIM Bucureşti, ISPH şi ISPE Bucureşti, Granitul Babadag;

- Maşini, avioane, utilaje, agregate, piese de schimb, cauciuc: Dacia Piteşti şi Mioveni, ARO Câmpulung, Electroputere Craiova, Rulmentul Braşov, Bârlad, Alexandria; Tractorul Braşov, Steagul Roşu Braşov, Autobuzul Bucureşti (devenită Rocar), Aerostar Bacău, Vagonul Arad, Petrotub Roman, Aversa Bucureşti (pompe), Precizia Săcele, Mecanică Fină Bucureşti, Danubiana Bucureşti;

- Transporturi maritime: Farul Constanţa şi Tuzla, Portul Constanţa, Ecluza Agigea;

- Automatizări, Electrotehnică şi Electronică: Automatica Bucureşti, Electronica Bucureşti, Flacăra Automecanica Moreni, Arctic Găeşti;

- Industrie uşoară şi prelucrătoare: Relonul Săvineşti, UT Arad (Uzinele Textile), Viscofil Bucureşti şi Popeşti-Leordeni, Mobila Satu Mare, Lacul Ursu Mobila Sovata şi un nume atât de catifelat, Vâscoza Bucureşti.

Reţeaua Agricolă, Silvicolă, Piscicolă, Pomicolă, Viticolă şi nu numai

Cu un asemenea pământ roditor, România nu putea să nu aibă o mulţime de echipe cu numele Recolta, chiar dacă, adesea, roadele erau şi sunt mai mult pe hârtie decât în depozite, silozuri şi hambare, la Tufeşti, Urzica, Bărcăneşti, Suhaia, Stoicăneşti, Urzicuţa, Alma, Boian, Fântânele. Apropo de Recolta Fântânele, un jucător al acestei formaţii a bătut crunt arbitrul în meciul cu cei dela Ştiinţa Mitoc dela începutul anului 2010, demonstrând că lupta de clasă continuă în România, în cazul de faţă între ţăranii din Fântânele şi intelectualii, oamenii de ştiinţă din Mitoc. Dar agricultura nu se rezumă la recolte. Există AS Spic de Grâu Bucureşti, Spicul Mocira, Colilia, Şeica Mare, Agrostar Bârca, Pomicola Pogana, Pomicultorul Cândeşti şi Avicola Crevedia.

Unde să se refugieze românii, în clipe de restrişte, dacă nu în păduri sau în tribune la Foresta Fălticeni sau Mălini, Forestierul Frumosu, Moldo Forest Moldova Nouă, Bradul Caşin şi Putna, Stejarul Vlădeşti şi Cajvana, Arinul Dorna Arini, Silvania Şimleu Silvaniei, Bujorii Târgu Bujor? Dacă în pădure nu găsesc înţelegere, se pot refugia într-un pahar cu alcool, la Viticola Feteşti sau Dumitra, Vincon Vrancea sau măcar în spuma berii dela Fulgerul Bragadiru.

Şi, pentru că tot vorbirăm de codru (frate cu românul, desigur), tradiţiile cinegetice şi pescăreşti trăiesc o nouă viaţă la Vânătorul Dorna Candrenilor şi la Pescarul Ghindăreşti.

Agricultura nu se mai poate face, azi, doar cu sapa şi palma, aşa că e nevoie de Tractorul Ighiş, Horia şi Viziru, de Mecanizatorul Şimian, Urdeşti, Bilciureşti. Existenţa noastră cea de toate zilele nu e de conceput fără Abatorul Bucureşti sau Slobozia. Toate, însă, trebuie să fie cu ochii spre Capitală, acolo unde răsare soarele, la Agronomia Bucureşti.

Reţeaua de animale sălbatice semnificative

Frate cu codrul, românul are ca soră însăşi fauna patriei. Astfel se explică nume ca Vulturii Fărcăşeşti şi Lugoj, Şoimii Sibiu, Ciumbrud, Chiraleş şi Topolog, Pescăruşul Sarichioi, FC Pelicanul, Albatros Bucureşti şi Zimbrul Siret.

Reţeaua universitară şi şcolară

După câte echipe se laudă cu propriul nume că reprezintă învăţământul românesc, e ciudat că unii jucători abia silabisesc şi rup pixul când dau autografe, fie ei dela Universitatea Craiova sau Cluj, Politehnica Timişoara, Iaşi sau Galaţi, Sportul Studenţesc Bucureşti, FC Şcolar Reşiţa, Club Sportiv Şcolar Blaj, Atletic Club Universitatea Vasile Goldiş Arad, Universitatea Constantin Brâncuşi Târgu Jiu. Corifei ai educaţiei sunt şi la mulţimea de echipe cu numele de Ştiinţa: Craiova, Timişoara, Bacău, Baia Mare, Corabia, Turburea, Ceplea, Godineşti, Ghiroda, Calopăr şi la ultima, dar nu cea de pe urmă, oximoronica formaţie Ştiinţa Mitoc!

Reţeaua de localităţi istorice, culturale, turistice

Mereu iubitori de simboluri, de heralzi care să le umple conştiinţele şi să dea o motivaţie zilei de mâine, suporterii români nu au de ce să se plângă: dacă nu deschid cartea de istorie sau de geografie, dau năvală peste ei echipele din campionatele de fotbal de toate nivelurile, unde evoluează, într-un spirit pur românesc, trupe din oraşe cu o rezonanţă legendară, cu o geografie aparte sau cu nume care impun respect: Unirea Alba Iulia şi Focşani, Cetate Suceava, Deva şi Târgu Neamţ, Dacia Orăştie, Chindia Târgovişte, Bradul Putna, Corvinul Hunedoara, Callatis Mangalia, Tropaeum Adamclisi, Pandurii Târgu Jiu, peste toate plutind visul de aur dela FC 1 Decembrie (fost 30 decembrie până în 1989), după ce FC Aurora 23 August a pierdut statutul de localitate cu nume de zi naţională.

Patriotismul fără frontiere se simte pe deplin când rostim nume ca Dacia Brăila şi Aţel, FC Naţional Bucureşti, Naţional Sebiş, Naţional Somova, Tricolorul Breaza şi Tricolorul Alparea.

Reţeaua feroviară

Pe urma celor dela Rapid Bucureşti, Piatra Olt, Arad, Feteşti şi Izvoarele, vin tare din urmă cei dela alte regionale CFR (Cluj, Timişoara, Gaz Metan Craiova), dar nici Locomotiva Dorneşti, Zvoriştea, Constanţa şi Bălţi nu se lasă.

Reţeaua de figuri ilustre

Dintotdeauna, românii şi-ai cinstit eroii, o mulţime de localităţi purtând nume care au făcut istorie, fie în politică, fie în arte, fie în viaţa militară, socială, sportivă. Cum este şi firesc, totul începe cu FC Decebal Cricău, FC Traian, FC Scorilo Caransebeş şi FC Ovidiu. De aici încolo, dicţionarul de personalităţi este deschis: FC Voinţa Ştefan cel Mare, FC Stanca Ştefan cel Mare, Dacia Mircea Vodă, Recolta Negru Vodă, FC Cantemir (echipă din Basarabia), Recolta Gheorghe Doja, Recolta Gheorghe Lazăr, ACS Mihai Vodă, Arieşul Mihai Viteazul, FC Mihai Viteazu, Inter Ion Corvin, FC Itrom Trakt Tudor Vladimirescu, AS Nicolae Bălcescu, Sportul Nicolae Bălcescu, Victoria Avram Iancu, FC Avram Iancu Comăneşti, Dacia Vasile Alecsandri Galaţi, Unirea Mihail Kogălniceanu, Voinţa Badea Cârţan, care ne umplu de mândrie. Mândria de a fi în galeria care strigă: “Hai, Kogălniceanu! Bate-i, Avram Iancu! Rupe-i, Mihai Vodă! Pe ei, pe mama lor, Gheorghe Lazăr! Cu Scorilo până la moarte! Huo, Ovidiu! Du-te-acasă, Gheorghe Doja! Traiane, lasă-ne! Ruşine, Cantemire! Nu te lăsa, bagă viteză, Badea Cârţan!”

Până la FC Unirea Ion Roată e cale lungă şi se face mult mai uşor pe aripile muzicii imnurilor echipelor Fulgerul Ciprian Porumbescu şi FC Enescu Star, eventual cu influenţe lirice a la CS Luceafărul Mihai Eminescu (echipă care joacă în aceeaşi serie cu FC Willy 2001 Bacău).

De faptul necruţător că roata istoriei merge şi înainte, şi înapoi, s-au convins jucătorii şi suporterii echipelor Mecon Gheorghe Gheorghiu Dej şi Energia Gheorghe Gheorghiu Dej, când s-au trezit că oraşul a reprimit vechiul nume, Oneşti, după câteva decenii de conformism politic proletar. Nici FC Uzina Vasile Roaită Bucureşti nu mai e azi la modă, dar va stârni mereu interesul tot ce se întâmplă la FC Marius Lăcătuş Bucureşti şi la FC Nicolae Dobrin!

Reţeaua de unităţi militare

După Război, în 1947, s-a născut direct ca să dea ordine în fotbalul românesc echipa Armatei, C.C.A. Bucureşti (Casa Centrală a Armatei), redenumită Steaua, care, conform solidarităţii militare şi legii că ordinul dela centru se execută, nu se discută, a fost mereu înaintea provincialilor dela A.S. Armata Tg Mureş, Armata Craiova, Arsenal Reşiţa, Arsenal Dârlos şi Arsenal Havarna, Frontiera Curtici şi chiar A.S.A. Vânju Mare (devenită Building).

Nici miliţienii şi securiştii nu au stat mult pe gânduri şi, în 1948, şi-au făcut echipă, preluând un nume de rezonanţă sovieto-stalinistă: Dinamo Bucureşti, care a făcut repede pui-sateliţi la Piteşti, Bacău şi chiar la Stăneşti (semn că miliţia era şi încă mai este în toate, din moment ce păstrează cu sârg acelaşi nume de import - relicvă a ocupaţiei şi influenţei muscăleşti-bolşevice, siglă afirmată în perioada cruntă a lagărului dela Estul Cortinei de Fier). Vajnici tablagii au fost în tot lanţul dinamovist din paradisul socialist: la Moscova, Kiev, Minsk, Tbilisi, Berlin (de Est), Tirana, Zagreb şi cine mai ştie unde.

Mult mai firavă este, pe la noi (neam cuminte!) mişcarea paramilitară, în care acţionează Partizanul Bacău şi Merei şi poate alţi câţiva insurgenţi mai puţin vizibili şi vocali.

Reţeaua din Sănătate şi Educaţie fizică

„Minte sănătoasă în corp sănătos” (Mens sana in corpore sano) era un slogan afişat pe multe arene sportive, care a cam dispărut. În aceste condiţii, a fost o necesitate istorică sănătoasă înfiinţarea Clubului Sportiv Sănătatea Cluj. Sunt aşteptate rezultate mai bune dela Apemin Borsec, Hercules Băile Herculane, FC Olăneşti, Lotus Băile Felix şi Hebe Sângeorz Băi, măcar cât au reuşit echipierii formaţiilor Sporting Suceava, Athletic Dărmăneşti, Satu Mare, Sibiu, Cugir, Gherla şi ai mai pretenţioasei trupe Atleticos Bucureşti. Surprize pot apărea dela Sportul Răcăciuni şi Livezile, care nu şi-au spus ultimul cuvânt. Dela Tracţiunea Bucureşti şi Sparta Techirghiol avem pretenţii mari.

Reţeaua de echipe cu rezonanţă inclusă

Unele localităţi nu trebuie decât să-şi tragă un prefix, gen Fotbal Club, Club Sportiv, Asociaţia Sportivă etc, că restul este inclus şi spune totul despre forţa, obiectivele, valoarea şi şansele echipelor: CS Vişina Nouă, CS Peştera, FC Urleasca, FC Balş, FC Chitila, FC Caracal, CS Albota, CS Ineu, FC Zalău, CS Zlatna, FC Cisnădie, FC Crevedia, CS Mogoşoaia.

Reţeaua de noi aştri

După ce a apus Selena Bacău (firma patronului-primar de Bacău, Dumitru Sechelariu), alte nume stau de veghe în oraşul moldav: FC Willy 2001 şi Pambac. În alte zări, s-au întrupat Electra Dubirom Bucureşti, Utchim Găeşti, Comprest Gim Bucureşti, Electrosid Titu, Seso Câmpia Turzii, Aurora Mangalia, Dodu Bucureşti, Royal Braşov, Nova Mama Mia Becichercul Mic, Larix Dornişoara, FEPA 74 Bârlad, Nova Force Giurgiu, Ghecon Lăpuşata, Ralbex Turcineşti, CS Smart Ionescu Bucureşti, dar numele lor pălesc când se pregătesc să arate ce pot FC Floarea Voicilă Alexandria, Venus Coţuşca, FC Magic Bârzeşti şi – atenţie, intră în teren, doamnelor şi domnilor, un nume care ne ia aerul! - Fagga Pârteşti!

Podiumul complexităţii

Sunt şi echipe care conţin termeni de o complexitate şi o diversitate fără egal, care plasează într-un top eclectic cuvinte ce păreau că nu vor sta niciodată împreună: Sticla Arieşul Turda, Vulturii Textila Lugoj şi Pandurii Lignitul II Târgu Jiu.

Reţeaua de termeni universal valabili:

Viitorul, Victoria, Unirea, Progresul, Voinţa şi Avântul

Românii trăiesc mai mult în viitor, încă de pe vremea primului preşedinte, Nicolae Ceauşescu, al cărui sat natal a dat primei divizii fotbalistice şi chiar cupelor europene pe Viitorul Scorniceşti, unde performau Şoarece, Prepeliţă, Piţurcă (şi unde au fost transferaţi Balaci, Dan Petrescu, Ilie Dumitrescu, Bumbescu, Bărbulescu, Donose, Crişan şi Dorinel Munteanu). Naţiunea a avut şi are un cult pentru perspectivă, de vreme ce, la fiecare pas, găseşti câte o trupă sportivă redutabilă purtând numele Viitorul, dela Valea Ciorii, Sânandrei, Însurăţei, Ianca, Pucioasa, Chirnogi, până la Toporu, Hârlău, Zalău, Agârbiciu, Târnava, Constanţa, Măceşu de Sus şi Adâncata. Cel mai autentic româneşti sunt, dintre toate, Viitorul Afumaţi şi Viitorul Întorsura!

Românii trăiesc dintotdeauna cu spectrul victoriei deasupra grumazului. De aceea, atâtea echipe au purtat sau poartă numele Victoria, dela trupa Miliţiei Bucureşti, până la alte victorii mai mici din Adunaţii Copăceni, Brăneşti, Nădlac, Carei, Brăneşti, Bod, Ţăndărei, Apa şi Borduşani.

Românii au fost mereu uniţi, în afară de momentele în care au fost dezbinaţi. Ca atare, campionatele sunt pline de echipe care cinstesc Unirea, la Urziceni, Slobozia, Tărlungeni, Sânnicolau Mare, Dej, Ungheni, Mărăcineni, Costeşti, Floreşti, Călmăţuiu de Sus, Valea lui Mihai, Floreşti, demne descendente indirecte din străvechea formaţie Unirea Tricolor Bucureşti. Unio Satu Mare nu face decât să pună bomboana pe tortul unităţii româno-maghiare din Ardeal.

Românii sunt avizi de glorie şi nu e de mirare, deci, că există echipe numite Gloria şi la Bistriţa, şi la Buzău, şi la Deveselu, şi la Arad, şi la Agighiol, chiar la Şmig, dar mai ales la Ograda şi la Vişina.

Românii sunt progresişti, dacă nu în viaţa reală, măcar în fotbal, unde înfiinţează pe bandă rulantă echipe numite Progresul nu doar la Bucureşti, dar şi la Corabia, Bogdana, Palanca, Isaccea şi chiar la Gătaia (localitatea bănăţeană, aflată sub semnul tutelar al ospiciului de renume internaţional pe care-l găzduieşte).

Românii, legaţi simbiotic de muncă şi perseverenţă (Muncitorul Reşiţa şi Stăruinţa Laslea), sunt un singur gând şi-o singură voinţă. Şi iată de ce Voinţa le apare peste tot în cale: la Livezile, Sibiu, Bucureşti, Macea, Stroieşti, Sătmărel, Salcia, Reviga, Oituz şi, fireşte, la Podu Turcului.

Românii sunt solidari, prieteni, fraţi, ca nimeni alţii. Cum altfel să fie un popor care e înţesat de echipe de fotbal ca Înfrăţirea Oradea şi Înfrăţirea Ghimeş, Prietenia Viişoara, Frăţia Bucureşti şi Frăţia Rm. Vâlcea, Concordia Chiajna şi Amicii Copşa Mică?

Românii sunt tineri, chiar dacă sunt bătrâni. Se vede asta numai pomenind numele formaţiilor Juventus din Bascov, Bucureşti şi Fălticeni.

Românii sunt firi comunicative (Mesagerul Bacău), deschise spre universalitate, dar şi spre interiorizare. Mărturie sunt echipele Internaţional Curtea de Argeş şi Stoeneşti şi galeria de formaţii Inter: Sibiu, Clinceni, Blaj, Pantelimon, Stelnica, Făgăraş, Căiuţi, Capu Câmpului, Cândeşti, Voluntari şi Inter Gaz Bucureşti. Cine crede că există echipe Real doar în Spania nu a auzit de Real Hudeşti şi Real Hobaia.

Românii sunt suflete ce se hrănesc cu nădejdi, oriunde s-ar afla, fie în vestiare la echipele Speranţa Halmeu, Biertan sau Richiş, fie în tribuna oficială dela Dumbrăviţa.

Apărători ai performanţei şi ai standardelor înalte, iubitori de triumf şi de libertate, avem în diverse eşaloane echipe ca Performanţa Alba Iulia, Standard Rădăuţi, Triumf Cerna şi Liberty Oradea şi, la nevoie, ca să răzbatem prin timp (Millenium Giarmata), suntem în stare să punem mâna pe arme (Săgeata Stejaru).

Drept credincioşi, corecţi şi astrologi amatori, iubitorii de fotbal dela noi au zămislit echipe ca Fair Play Bucureşti, FC Icoana, Steaua Mizil, Luceafărul Slava Cercheza, Luceafărul Bucureşti şi Luceafărul Oradea.

Mitologia ne-a fost dintotdeauna pe noptiera cu cărţi esenţiale. Cum altfel să se fi înfiinţat echipe ca Prometeu Craiova, Phoenix Ulmu, Olimpia Mârşa, Olimpia Râmnicu Sărat, Olimpia Satu Mare, Sparta Mediaş şi Fortuna Covaci?

Şi victoriile, şi înfrângerile au fost, pentru români, prilej de noi avânturi. Ţara musteşte de echipe din care sar scântei ale performanţelor viitoare: Avântul Reghin, Mâneciu, Vânători, Volovăţ, Grămeşti, Baia de Fier, Făcăeni, Cireşu şi, ultima echipă, dar nu cea din urmă, Avântul Bârca.

Andrei PĂUNESCU

NOTA MEA:
1. Propun: BALONUL E ROTUND Medgidia, TOPCA Bucureşti, BEŞICA Urdari etc.
2. Ai uitat-o pe RÎNDUNICA Rudari, echipa mea de suflet.
3. La puzderia de echipe ai încurcat numele cu prenumele. Ai folosit numele localităţilor în derîdere.
4. La această puzderie, măcar CULTURA NAŢIONALĂ România, adică echipa naţională de fotbal, să facă vreo brînză. Dacă nu reînfiinţăm DACIADA!

Savin BADEA

DE LAPTE - OLTENIADA - DIVINA COMEDIE OLTENEASCĂ şi DECAMERONUL OLTENESC

2010-07-10T17:30:00.003-07:00

DE LAPTE - OLTENIADA - DIVINA COMEDIE OLTENEASCĂ şi DECAMERONUL OLTENESC

DE LAPTE

191

Prelucrare după Marin SORESCU

1

Oare-aţi văzut pe cîmp o vrăjitoare? – I

Biet-Mitru, da! Şi ce-o fi auzit

Din vrăjile Ioncicăi!? Ea, călare, 3

2

Pe-un sul pentru ţesut, închipuit

Ca mătură, sta goală, despletită,

Prin iarba-n spic şi fînul necosit. 6

3

Cu păr ponegru, negru-corb, ispită,

Aşa, în vînt, cu sînii tari, pietroşi –

El, curios, văzînd-o Afrodită, 9

4

Ca omul sta, uimit de sîni, prin boji.

De ce să n-o asculte, să ia seama

Măcar o ţîră la doi ochi focoşi? 12 II

5

Şi îi sclipea părul ei negru, coama,

Şi îi sclipea pielea ei albă-nea!...

Zbura femeia goală – nici năframa, 15

6

Nici hala zbuciumată, neam pe ea! –

Prin fînul nalt şi iarba deasă-n floare,

Spunea doar nişte vorbe, cam aşa: 18

7

„- Ţîr de la vaca lu’ Ion Stan Mardare,

Ţîr de la Tăgărîla, a de cea,

Ţîr de la capra lu’ Tiuganu, care… 21

8

Ţîr de la iapa Rinii – prin smicea –

Ţîr de la Savu, Bîţu, Nu-ştiu-cine –

Ţîr de la toate lapte-n vaca mea!” 24

9

El asculta pitiş prin mărăcine: III

„ – Ce se tot ţîrîie, mă, fir-ar ea

A relelor!...” – iar cînd văzu mai bine: 27

10

Era Ioncica Moise – ea vrăjea! –

Îi da-nainte şi juca şi sîrba:

„ – Ţîr de la vaca aia…” – tot aşa. 30

11

„ – Ţîr – zice Mitru – şi din drîmba-strîmba!”

„ – Ţîr şi din drîmba, dacă vrei şi vrei,

Fir-ai împeliţat! Ce-mi ţii tu zîmbra?! 33

12

Ce caţi, nărodu dracu, prin costrei,

După femeie goală, despuiată?”

„ – Dar tu de ce aprinzi în om scîntei, 36

13

Ici, în poteca mea, dezbăierată?”

Muierea a fugit. Acas’, din pat,

Se scoală, dimineaţa, la privată, 39

14

Cum iese-n curte omul înfrînat.

Se pişă lapte… „ – Ptiu! A vrăjitoare,

Ce-am zis mă ţurui, că m-a fermecat!” 42

15

Se uită iar, mai dă o roată mare

Şi mai încearc-odat’, un firicel…

Ce mai, e lapte-lapte! O căldare! 45

16

A doua zi şi-a treia zi – la fel!

Se ia de gînduri. Fuge la Ioncica:

„ – Păi n-ai zis tu aşa, ca un mişel? 48

17

Aşa îţi trebuie! Să-ţi cari olica!”

Şi-apoi, rîzînd: „ – E bun să-ţi faci săpun!

Dar te blesteamă lumea: lu’ Florica, 51

18

Lu’ Lungu, lu’ Tiuganu… lor, te spun!

Că le-ai prădat tot-tot: vacă şi oaie,

Iapă şi capră, tot ce-aveau mai bun!... 54

19

Aşa-i că faci o zi de post?” „ – Aşa e!

Mă piş şi-o zi. Dar voi să mă dezlegi.

Cad şi-n genunchi, dezleagă-mă, Ioncioaie!” 57

20

„ – Nu te dezleg. Şi cînd ai să-nţelegi,

Muierile-or să te zburătăcească,

Că laşi copiii fără lapte, blegi!...” 60

21

„ – Iar eu te spun că umbli-n rostopască

Şi că faci farmece la vaci, să-i furi…”

„ – Poţi să mă spui şi n-or să-ţi mulţumească, 63

22

Că m-au văzut toţi goală, în călduri.”

Şi n-a vrut să-l dezlege asta, muică.

Pişa: ori gros, ori subţiat, copturi… 66 IV

23

Şi albăstrea. Da-n lapte praf, ţăţuică,

Ozîcă, depindea şi ce mînca.

De-abia mînca, abia mai bea o ţuică. 69

24

Că-i fermecat… e!, asta se vedea!

Părea că-i tras din spurcăciuni anume

Şi se strica ăl lapte, viermuia. 72

25

Sta-n bătătură lat, o mortăciune.

Pe Mitru scîrba îl prinsese rău.

Bolea, slăbea şi se-nmuia, cum spune. 75

26

Sau se-mpietrea! Sta falnic, popîndău!

Şi s-anrăit la suflet. Ca pădurea,

Ca parul împietrit, ăl biet flăcău! 78

27

„ – Hai la Ioncica!” – Ia de cot securea

Şi-i ia din drum pe Liu Constandin

Şi pe Sălcianu Nae – doi „aiurea”, 81

28

Doi cantauri, de băutură plini.

Noapte de noapte, pe la cîrciumioară,

Ca nişte colii, prin scaieţi şi spini… 84

29

Acum treceau spre casă, bunăoară,

Cu toţi copiii landră după ei.

Le zice Mitru: „ – Inapoi! La gară!” 87

30

„ – Nu ne dă drumul neam de neamul ei!”

(Cîrciumăreasa îi ştia de-ndată:

Nu le făcuse ea regim! – ehei! - 90

31

Nu-i mai primea – program – o zi, o dată…

„ – Haideţi cu mine!” Aia au rămas

La cîrciumă, sub umbră parfumată. 93

32

O strigă Mitru, cu putere-n glas,

Pe-acea cîrciumăreasă, o arzuică,

Zisă Budeanca, fată de pripas, 96

33

A lui Moş Şonea. Sta la ferestruică.

„ – Deschide, gagă, numai un minut,

Să-mi beau cinzeaca, plină-ochi cu ţuică. 99

34

Cînd a deschis femeia, la băut, V

Au dat năvală şi-ăia doi, berbecii.

„ – Lasă-i, Budeanco! Am să-ţi dau năut… 102

35

Fac cinste ţuica, ei să dea dovlecii.”

Băură tot, la blană! – Basamac,

Spirt stins cu apă, de-l de-l beau şi grecii, 105

36

Şi-l dau pe gît beţivii… Vin, de leac,

Nu era ioc, că n-avea cin’ l-aduce,

Taman din Drăgăşani, din ălalt veac. 108

37

Beau ţuică-basamac, o zeamă dulce…

Din cînd în cînd, Mitru ieşea pe-afar’

Şi se-ntorcea pămînt, cu ochii-n cruce. 111

38

„ – Da’ altă băutură n-ai la bar,

Mărie, Rie, Riţă, porumbiţă?”

Nu nimerea de-al dracu, de coţcar. 114

39

„ – Zeamă de varză... am.” „ – Dă, crîşmăriţă,

Şi adă la tot satul un urcior!”

Bea Mitru oala – iese-n poieniţă… 117

40

Şi oţărît se-ntoarce: „ – O omor!

Pe Dumnezeii ei, unde-i securea?” –

Aia s-a dat după tejghea, uşor. 120

41

Dar Mitru-i puse, cu gînd bun, aiurea,

Boldoaşca lui de galbeni. „ – Marş, flăcăi!” -

Să-i mai urnească la trecut pădurea. 123

42

„ – Pe unde, mă?” „ – Pe văi, la Nătărăi!

Hai la Ioncica. Vreau să mă dezlege!”

„ – De ce, mă?” „ – De-asta! Gagă, adă-mi, măi, 126

43

Şiştarul de muls vaca, să se-nchege…

Şi-ntoarce-te cu spatele o ţîr.”

Cel tolomac, ca un izvor în lege, 129

44

Că nu-i fu greu, de cît bău! Şi, ţîr!,

Li s-a părut sau n-au văzut prea bine.

Iar Mitru se-nvîrtea ca un ceacîr: 132

45

„ – De nu vrea nici acum dezleg, străine,

O ciozmăţesc, Vai!, o omor de tot!

Face de rîs comuna a ruşine, 135

46

Cu farmecele ei pe cal, un ciot!

Fir-ar a deavu, face la moşmoane

Şi mi le-aruncă mie peste bot, 138

47

În casa mea!?...” „ Nu chiar în cas’, ţărane.”

„ – E!, a făcut un farmec şi s-a prins

De-a apoiazma… N-o fi vrut, bălane.” 141

48

„ – Ce apoiazma, mă!, că fac întins,

De-amar de timp!... Şi n-a-ncetat calvarul!”

Beţivii-au rîs de el, de, într-adins!: 144

49

„Melic”, „Lapte de Cuc”, ei, na, „Mulgaru”,

Ba „Om de lapte”… l-au tot poreclit.

„ – Şi n-ai fost, mă, la ea, cu parul, 147

50

S-o miruieşti?” „ – Păi nu, că m-a vrăjit!

Ştii, precum dătorneşti un cîine

Fără stăpîn – aşa m-a dătornit.” 150

51

„ – Mai du-te-odat’! Şi nu lăsa pe mîine!”

„ – Păi de-aia luai securea, s-o lucrez.

Să vezi ce intru-n ea, ca-n miez de pîine! 153

52

Să vezi ce ţi-o lucrez! Aşa, în piez!

Ceşnica dracu! Şi-a găsit mîrlanul!”

„ – Păi, dacă vrei să merg şi eu, să vezi!” – 156

53

Se hotărăşte, bărbătos, Sălcianu:

„ – Eu nu vreau lapte, eu aş vrea rachiu!

De are-aşa putere, cu toptanul…” 159

54

„ – Păi tot rachiu faci tu, de cînd te ştiu!” –

Îl rîde Mitru-n toiul veseliei.

„ – Nu, vreau rachiu! Să fiu şi eu hangiu!” 162

55

Şi-au luat-o-n piept pe Calea Primăriei. VI

O strigă ei subt deal, pe Ududoi.

Ioncica-i auzi din capul viei 165

56

Dar nu vru să răspundă vistavoi.

„ – Fir-ai a dracu tu, de cotoşboaie,

Îţi frîng eu ţie, lasă!, un ţurloi, 168

57

Ca ălei de la deal.” Toţi trei, prin ploaie…

Cei doi, prin şanţuri, beţi, au adormit,

Fără să simtă pe subt ei puhoaie. 171

58

Şi vrăjitoarea, muta, n-a ieşit!

Mitru-ncepu s-o ia cu rugăminte,

După ce gardul i l-a văruit. 174

59

„ – Hai, fă, că-ţi cad cu rugă dinainte.

Cad în genunchi, destul m-ai pricopsit.”

Ioncica, pedepsindu-l, mai cuminte, 177

60

Îi zice: „ – Fir-ai anchilomănit!

Te-ai săturat să stai noaptea pe vale?

Mai umbli după vrăji? După iubit?” 180

61

„ – Păi, nu mai fac!” „ – Te-am dezlegat din foale!”

S-a dus acasă omul fericit!

Dar varianta cu frumoasa-n cale, 183 VII

62

Cu păr ponegru, negru, despletit,

Ce bîntuia prin fînul dat în floare,

Rău de deochi, necazuri din iubit, 186

63

Despre bruneta, dalba vrăjitoare,

Ştia Sălceanu ăl bătrîn un mit,

Care zicea c-o lună-a stat în soare 189

64

Gardul Ioncicăi alb şi covăsit… -

Nu pricepuse ce-i cu el şi-o noapte

I-a povestit chiar Mitru ce-a păţit. 192

65

Cum ajunsese el izvor de lapte. –

Iar eu, care-am citit snoava atent,

Eu judec întîmplarea după fapte: 195

66

Susţin că Mitru luase „armament”

Căci urmărind prin fînul atîtica

Pe vrăjitoarea goală, evident, 198

67

Că cea „vrăjită bine” fu Ioncica!

Savin BADEA

ATENŢIE! TE ÎMPUŞCĂ DACĂ NU EŞTI BUN!

2010-06-26T14:25:00.000-07:00

CARICATURI

2010-06-16T15:14:00.000-07:00

BALADA PIZDEI - George TOPÎRCEANU

2010-06-04T16:29:00.000-07:00

BALADA PIZDEI
MOTO :

PIZDA-I blana de samur
Asezata linga cur
Ce serveaste drept caciula
Pentru prea cinstita PULA

PROLOG :

Unii spun de nu ma-nsel
Ca PIZDELE sunt la fel
Asta însa-i o prostie
Ne admisa-n futarie
Fiindca pe acest pamînt,
Fel de fel de PIZDE sunt..
Si nu-ncape amagire,
Ca-i mare deosebire.
Poti confuzia s-o faci,
Doar ca toate-s într-e craci,
Dar ca floci si adîncime
Lindic, miros si grasime,
Buze,totu-i diferit,
Si le-mpart pân l-a sfîrsit.
Ultimele teorii,
În trei mari categorii :

CATEGORIA I

PIZDA de fata mare,
Dulce roza ca o floare
PIZDA de sublima soarta,
Care-nvie PULA moarta,
Bulbucata,dragalasa,
Rumena ca o cireasa,
Cu lindicul ca o fraga,
Sa-l tot lingi o noapte-ntreaga.
Asta-i PIZDA cea aleasa
Este a PULELOR mireasa
Rumenele buzisoare,
Parca-s niste aripioare
Ce se string si se desfac
Cind dezmiarda al PULII cap,
Buna pururea de-mpins,
De sarutat si de lins.

CATEGORIA A-II-A

PIZDA de dama-ngrijita,
E ca un muzeu gatita.
Cu lindicul mare,ros,
Parca-i creasta de cocos,
Cu tinuta martiala
Cerînd PULII socoteala.
PIZDA cu semete buze
Care nu admite scuze.
Te suge ca pe un cornet,
Strînge PULA ca-corset,
Iar cumva de-i mai solida,
Ti-o transforma în omida.
Asta PIZDA futi cu drag,
Are coturi,are prag,
Are tot ce-i trebuieste
Celui care o cordeste.
Futaiul e delicios,
Si prin fata si prin dos
Te slobozi de-ti iesi din fire ,
Si te-ai fute în nestire.

CATEGORIA A-III-A

Mai exista între craci,
PIZDA-n care sa te caci.
Mare, larga si latoasa,
Muratura puturoasa,
Cu-n lindic mot de curcan.
Sta de straja barosan
Într-e buzele-i rînjite
Ce se freaca flescaite.
Nu simti nici o gîdileala,
Futi,dar fara socoteala
Nu mai stii cum sa te asezi,
Nu mai poti sa încetezi,
În zadar cauti strîmtoare,
Ca-ti mai vine si putoare
Si de buze si de cur,
De se-nvîrte casa-n jur
Si te-apuca ameteala,
De se curma slobozeala
Si scîrbit de asa futai,
PULA-ti vine sa ti-o tai.

George TOPÎRCEANU

ZARAZA - Tangou Argentina

2010-06-04T16:23:00.000-07:00

Cand apari senorita, in parc pe-nserat

Curg in juru-ti petale de crin.

Ai in ochi patimi dulci si luciri de pacat,

Si ai trupul de sarpe felin.

Gura ta e un poem de nebune dorinti,

Sanii tai un tezaur sublim.

Esti un demon din vis, care tulburi si minti,

Dar ai zambetul de heruvin.

Vreau sa-mi spui frumoasa Zaraza,

Cine te-a iubit ?

Cati au plans nebuni pentru tine,

Si cati au murit ?

Vreau sa-mi dai gura-ti dulce Zaraza,

Sa ma-mbete mereu.

De a ta sarutare Zaraza vreau sa mor si eu!

Vreau sa-mi spui frumoasa Zaraza,

Cine te-a iubit ?

Cati au plans nebuni pentru tine,

Si cati au murit ?

Vreau sa-mi dai gura-ti dulce Zaraza,

Sa ma-mbete mereu.

De a ta sarutare Zaraza vreau sa mor si eu!

Clătite şi sex în bucătărie

2010-06-04T16:11:00.000-07:00

La urgenţă au venit doi tineri (nu ştiu daca erau căsătoriţi sau nu), care prezentau niste răni extrem de ciudate: ea avea o rană urâta la cap, iar el o plagă muşcată la… penis. Ce se întâmplase? Cei doi s-au hotărât să facă nişte clătite, iar ca să fie mai placut… în timp ce erau în bucătărie şi el… întorcea clătitele în tigaie… ea îi efectua respectivului o felaţie de toată frumuseţea. Totul a fost bine până când o picătură de ulei încins s-a scurs din tigaie pe mâna sau umărul tipei. Aceasta s-a speriat şi instinctiv l-a muşcat pe tip de… ce avea el mai “ridicat” în acel moment. Acesta la rândul lui a reacţionat în aceeasi secundă lovind-o pe tipă cu toată puterea cu tigaia in cap. Astfel a fost elucidat misterul rănilor celor doi.

Morala: Pentru protecţia adecvată a muncii in bucătărie… sexul de orice natură este strict interzis.

sursa: www.sictir.org

MI-A IEŞIT ÎN CALE UN BĂIAT! - Anda CĂLUGĂREANU

2010-06-04T16:01:00.000-07:00

Mi-a ieşit in cale un băiat..
Ce-i atâta zarvă mare!
Mama-i tristă, tata îngrijorat,
În familie e, e mare sfat

Au aflat c-am fost la cinema,
Au aflat c-am fost şi la şosea.
M-au certat. Le-am răspuns:
'Ce-aveţi cu mine. Mi-a plăcut un băiat!'

La, la, la, la, la, asta-i pentru că
La, la, la, la, la, ai o inimă
La, la, la, la, la, şi n-o poţi opri
În zadar îi spui 'Inimă nu mai iubï!'

Mi-a ieşit in cale un băiat..
Ce-i atâta zarvă mare!
Mama-i tristă, tata îngrijorat,
În familie e, e mare sfat

Pân' la urma bunicuţa mea
Cu un zâmbet cald mi-a spus aşa:
'Vă iubiţi, să vă văd la casa voastră
Şi să fiţi fericiţi!'

La, la, la, la, la, asta-i pentru că
La, la, la, la, la, ai o inimă
La, la, la, la, la, şi n-o poţi opri
În zadar îi spui 'Inimă nu mai iubï!'

ŞI TU VEI AVEA O IUBIRE! - Anda CĂLUGĂREANU

2010-06-04T15:56:00.000-07:00

Tata a fost mire
Unchiul a fost mire
Şi bunicul mire-a fost şi el

Mama a fost mireasă
Tânără, frumoasă
Şi bunica mea a fost la fel

Sora mea mai mare
E cam visătoare
Cred că oarecum s-a-ndrăgostit

Sora mea mai mică
Versuri îşi dedică
Nimeni însă nu i le-a citit

Şi tu vei avea o iubire
Iubire, iubire, şi tu
Vei avea şi tu o iubire
Odată în viaţă şi tu

Tot privind în sală
Am o bănuială
Văd pe câte unii visători
Văd frumoase fete
CU priviri discrete
Şi băieţi ce le oferă flori

Totu-i foarte bine
Când sfârşeşte bine
Dar te rog nu fi exclusivist
Celui ce nu are
Lângă el o floare
Îl rugăm să nu mai fie trist

La-la-la...

SEX, ÎNGHEŢATĂ

2010-05-28T14:42:00.001-07:00

Bărbaţii preferă sexul, femeile îngheţata

Momentele de relaxare pe care le aleg femeile şi bărbaţii, diferă! Aşadar, reprezentantele sexului frumos preferă îngheţata, în comparaţie cu bărbaţii care nu ar refuza o partida de amor. Dar, dacă ar şti cum să îmbine aceste plăceri, cu siguranţă ambii ar avea de câştigat.

ÎNGHEŢATA PE BĂŢ

2010-05-28T13:37:00.001-07:00

Vezi mai multe video din Divertisment

ÎNGHEŢATA TURCEASCĂ

2010-05-28T13:12:00.001-07:00

BLOGURILE MELE

2010-05-27T16:05:00.001-07:00

ÎNGHEŢATĂ TURCEASCĂ

2010-05-16T14:30:00.001-07:00

MOTAN OBRAZNIC

2010-05-16T14:26:00.001-07:00

RECLAMĂ

2010-05-15T18:16:00.000-07:00

CADOU DE LA MOŞ SAVIN

2010-03-11T12:34:00.000-08:00

GHICITORI NEVINOVATE DIN FOLCLORUL ROMANESC

2010-02-28T14:45:00.000-08:00

1. E rotunda si e cârna

   si cu capu-n jos atârna!

2. Din carne e crescuta, tare si osoasa.
     O parte-i belita si alta-i flocoasa.

3. Deget nu e, unghie n-are,
    dar atârna-ntre picioare.
    Orisicine se întrece,
    s-o apuce si s-o frece.

4. Cine se urca, o baga, o freaca,
     coboara, se spala si pleaca?

5. Ce se plateste, se beleste,
    se linge când e tare
    si curge când e moale?

6. În fata mareata,
   pe margine creata,
    în spate o lingi,
    în fata o-mpingi.

7. Piele vie, piele  moarta,
     dai din fund si intra toata.

Raspunsuri:
1. ghinda
2. pana de gâsca
3. tâta vacii
4. cosarul
5. înghetata
6. marca postala, timbrul
7. cizma

AŞA DA POLIŢISTĂ!

2010-02-25T15:13:00.000-08:00

De la BĂŞCĂLIE.RO

Ce-au ajuns cei 7 ani de acasă

2010-02-25T14:45:00.000-08:00

Andreea Marin, Anca Ardeleanu

* 2135 afişări

* Miercuri 24 feb 2010

În primii ani, între părinţi şi copiii se duce o luptă de tipul „care pe care“

Românii muncesc de dimineaţă până seara pentru copiii lor, dar sunt total străini faţă de nevoile reale ale acestora. Din dorinţa de a le asigura copiilor tot ce lor le-a lipsit, părinţii îi condamnă la o viaţă înconjurată de lucruri scumpe şi strălucitoare, dar fără adevărate valori.

„Când m-am întors de la maternitate cu primul meu copil m-am uitat disperată către mama. «Şi-acum ce fac?», am întrebat-o eu, neştiind cum să-l spăl, cum îmi dau seama când îi e foame sau când îl doare ceva. Acum, că au mai trecut trei ani, mă gândesc cu groază că greul abia de-aici începe.

Cum să fac să-i dau o educaţie bună, să-i ofer tot ceea ce eu nu am avut, dar în acelaşi timp să nu-l răsfăţ peste măsură ca să nu ajungă un egoist şi un isteric?", se frământă Ana-Maria Lazăr ( 33 de ani).

Sute de alţi părinţi se întreabă ce anume trebuie să facă pentru a reuşi să rămână mame şi taţi buni, chiar dacă sunt nevoiţi să muncească până seara târziu, pentru a le asigura copiilor cele necesare. Un lucru e cert pentru specialişti: românii fac copii la vârste tot mai înaintate şi, din cauză că-şi refuză dreptul de a deveni părinţi pentru a avansa în carieră, practică răsfăţul necondiţionat.

Află de pe site-uri specializate cum funcţionează metoda SODAS

Greşeli majore

„Copiii de astăzi, după cei şapte ani de acasă, sunt tot mai bogaţi material şi mult mai săraci decât părinţii lor la aceeaşi vârstă în valori şi în convingeri sănătoase de viaţă. Cei mici învaţă să-şi stabilească priorităţi în achiziţionarea de bunuri materiale şi apoi se miră că sunt nefericiţi, neîmpliniţi când le-au obţinut", explică psihologul Aniela Minu.

Specialistul în comportament uman observă că printre cele mai mari greşeli pe care le fac părinţii se numără şi lipsa timpului acordat celor mici şi substituirea lui cu „atenţii" materiale. De aici derivă îndepărtarea emoţională a copilului, lipsa înţelegerii celui mic: părinţii nu-l cunosc cu adevărat.

„Copiii introvertiţi nu au nevoie de multe jucării, ei au resurse personale de a-şi petrece timpul. Copilul trebuie învăţat, treptat, că el este propriul lui partener în petrecerea timpului liber. Altfel, va fi mult prea dependent de grup şi nu va fi în stare să stea şi singur", explică psihologul Aurora Liiceanu.

Specialistul observă că „părinţii, chiar cei foarte ocupaţi, nu au răbdare să stea cu copiii şi preferă să socializeze cu adulţii atunci când sunt liberi.

Ei par să nu înţeleagă că, în educaţia unui copil, contează timpul, şi nu banii". Astfel, „democratizarea relaţiilor de astăzi, dar şi dezinhibiţia copiilor îi transformă pe cei mici în «regii familiei», nereuşind să înţeleagă principiul «take and give» (să iei şi să oferi, n.r.). De aceea, părintele trebuie să fie autoritar, dar nu terorist", explică Liiceanu.

Criza ajută familia

Criza e un prilej în care familiile să se unească, să comunice mai bine. „Copiii trebuie să cunoască realitatea, să li se ceară cooperarea, să înţeleagă dificultăţile pentru că doar o astfel de explicare a situaţiei îi va ajuta să înveţe toleranţa la frustrare.

Criza e o ocazie pentru ca întreaga familie să-şi restructureze sistemul de valori, pentru ca părinţii să le arate copiilor că există lucruri mai importante în viaţă decât cele materiale", spune psihologul Aniela Minu.

Efectele sărăciei

Copiii crescuţi într-un mediu sărac prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire atunci când devin adulţi, reacţionând la stres într-un mod exagerat, arată un studiu recent realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea California din SUA. „Sărăcia are potenţialul de a afecta copiii, atât fizic, cât şi psihic", a explicat Greg Duncan, autorul studiului bazat pe testele hormonale şi neurologice realizate pe 1.589 de adulţi născuţi între 1968 şi 1975, informează Mediafax.

În contextul crizei economice, metoda SODAS (Situaţie, Opţiuni, Dezavantaje, Avantaje şi Soluţie), propusă de parenting.org, poate rezolva conflictele dintre copiii care nu înţeleg de ce părinţii nu le cumpără tot ceea ce vor.

Dezvoltarea sexuală, esenţială între 1 şi 6 ani

„Pare bizar să vorbim despre dezvoltarea sexualităţii la sugari şi la copii, dar aceasta are urmări în viaţa adultă. Sunt trei etape în dezvoltarea sexualităţii: etapa orală (nou născut - un an şi jumătate), cea anală (un an şi jumătate- trei ani) şi cea falică ( trei ani - cinci şi şase ani). Dacă părinţii vor trata corespunzător aceste stadii de creştere ale copilului, atunci acesta va deveni un adult normal din punct de vedere emoţional şi sexual", explică Gabriel Cicu, medic psihiatru şi psihoterapeut la clinica PsyMotion.

Potrivit specialistului, rolul mamei este primordial în primul stadiu. Asta pentru că acum primează contactul fizic între bebeluş şi sânul mamei. Dacă micuţul va fi alăptat, va dobândi sentimentul de siguranţă, de iubire. În caz contrar, în viaţa adultă este posibil să dezvolte tulburări de ataşament faţă de partenerul de viaţă. Va fi practic dependent de el.

La polul opus, „grija exagerată a mamei de a-l alăpta pe bebeluş ori de câte ori plânge poate avea consecinţe nefaste asupra copilului, care, devenit adult, va considera că totul i se cuvine, nu va tolera ca partenerul intim să aibă dreptul la opinii".

Jocul de-a puterea

A doua etapă este cea în care micuţul învaţă să preia controlul. De aceea este necesar să i se impună anumite limite de comportament, deoarece acum copilul va crede că i se cuvine orice ar cere, în cantităţi nelimitate.

„Părinţii nu trebuie să-şi laude prea mult copilul atunci când, de exemplu, a învăţat să folosească oliţa, pentru că pot cădea în capcana de a-i da tot ce le va cere. Este o etapă a unui joc de putere, de dominare. Iar dacă nu se vor impune limite în primii trei ani de viaţă, copilul va deveni o persoană cu reale probleme de control, un obsesiv-compulsiv care se va întoarce de zece ori în casă pentru a verifica dacă a stins aragazul", afirmă tânărul psihiatru.

La patru ani, copilul începe să se identifice cu acelaşi sex. Acum, în cea de-a treia etapă, fetiţele se vor îmbrăca asemenea mamei, iar băieţeii ca tata. Este perioada în care se naşte şi se dezvoltă gelozia faţă de părintele de acelaşi sex. De aceea, băieţeii care nu se bucură de o figură paternă în această etapă nu vor şti cum să se poarte ca bărbaţi, să-şi definească limitele şi, posibil, vor atribui partenerelor roluri masculine, precum cel de a aduce cei mai mulţi bani în casă.

Vrem copii buni la toate sau pasionaţi de ceea ce fac?

Părinţii care vor ca puştii să dezvolte o pasiune din cântatul la un anumit instrument sau din practicatul unui anumit sport trebuie să urmărească un singur plan: să nu-i împingă niciodată de la spate! Este concluzia unor profesorii de psihologie de la Universitatea din Montreal (Canada) care au condus trei studii distincte pentru a afla ce anume îi determină pe tineri să dezvolte un hobby, informează livescience.com.

Nu-i împingeţi de la spate!

Astfel, prima cercetare s-a concentrat asupra a 196 de elevi de gimnaziu care cântau la un instrument muzical. A doua i-a vizat pe tineri recunoscuţi la nivel naţional pentru talentul lor muzical, iar a treia pe tineri sportivi. Concluzia comună: cei cu adevărat pasionaţi îşi alegeau singuri orele la care se antrenau. În schimb, copiii care lucrau la aşa-zisele lor activităţi preferate după un program stabilit de părinţi erau mult mai predispuşi riscului de a deveni obsedaţi de acel hobby.

„Programul impus de părinţi nu numai că-i determină pe copii să piardă interesul pentru o anumită activitate, ci le poate afecta chiar şi încrederea de sine", susţine Geneviève Mageau, coordonatoarea cercetării. Teoria cercetătorilor canadieni este confirmată şi de psihologul Aurora Liiceanu.

„Copilul nu trebuie fugărit ca să facă ceea ce are părintele în cap. Unii îşi proiectează frustrările lor din copilărie în sarcini pentru copiii lor. Greşit. Copilul trebuie ocupat cu activităţi, dar ele trebuie făcute relaxat, fără ideea de competiţie cu alţii sau de imitaţie, ci ca dezvoltare a unor abilităţi. Pot să dai fetiţa la balet nu ca să devină neapărat balerină - dacă nu demonstrează talent -, ci ca să se mişte estetic, să aibă o postură agreabilă, să meargă cum trebuie", explică Liiceanu.

Părinte calificat

Factorii care influenţează evoluţia unui copil sunt: genetica, mediul în care trăieşte şi educaţia. Psihologii susţin că „meseria de părinte" nu trebuie învăţată după ureche. Numeroase cursuri de „calificare" pot fi urmate la Step by Step sau la parentime.ro.

Sursa: adevarul.ro

MESAJE

2010-01-11T17:57:00.001-08:00

DRAPELE

2010-01-11T17:10:00.001-08:00

TRAFIC

2010-01-11T16:11:00.001-08:00

PLANIGLOB

2010-01-11T15:54:00.001-08:00

VREMEA

2010-01-11T14:55:00.001-08:00

BANC

2010-01-11T12:38:00.000-08:00

La inceput femeia e ca si REAL : "Fara egal" .

Dupa un timp, femeia e ca si CORA : "Stii de ce revii" .

Apoi, e ca si KAUFLAND : "Nu gaseati alta mai ieftina" .

In cele din urma, femeia e ca si CARREFOUR : "Daca gasesti alta mai ieftina, iti returnam de 10 ori diferenta"!

VORBA AIA

2010-01-04T16:08:00.000-08:00

La 15 anisori,

Aveam o crestere aleasa.

In pension faceam furori,

Dar eram tare rusinoasa.

Si cand cu Nicusor vorbeam,

Mi-ardeau obrajii ca vapaia…

Tiu minte cat de mult roseam

Cand imi spunea de vorba aia.

Intr-o duminica, fiind cald

Si cum vazduhul sta sa fiarba,

M-am dus la garla sa ma scald

Si mi-am pus hainele pe iarba.

Dar Nicusor sta-n iarb` ascuns

Si ma privea cum faceam baia,

Mi-a fost rusine si am plans

Fiindca-mi vazuse vorba aia.

Prin Cismigiu, cu pas grabit,

De la pension mergeam spre casa

Si-un ofiter m-a urmarit,

Spunandu-mi dulce ca-s frumoasa.

M-am rusinat si-am spus “merci”

Si ca sa nu m-apuce ploaia,

M-am dus la el acasa si…

S-a intamplat, stii, vorba aia.

Desi sunt rusinoasa rau,

De toti baietii sunt curtata

Si-alearga-n urma mea mereu

Aproape Capitala toata.

Si-n timpul verii, deseori

Sunt la Constanta sau Mamaia,

Petrec din noapte pana-n zori

Ca mult imi place vorba aia.

Zadarnic, muritor sarman,

Vrei sa gasesti a vietii cheie!

Popescu scrie un roman

Fiindca iubeste o femeie.

Aseara chiar s-a-mpuscat Bebe,

Afland ca l-a-nselat Aglaia

Si toate astea pentru ce? 

Ah, numai pentru vorba aia!…

Ion PRIBEAGU

SURSA: ZMENTA http://www.zmenta.ro/2010/01/03/o-poezie-de-ion-pribeagu/

TEXTE DE Ion PRIBEAGU

2010-01-03T07:18:00.001-08:00

Texte Ion Pribeagu

Ion PRIBEAGU - POEZII

2010-01-01T16:47:00.000-08:00

Ion Pribeagu - Poezii

CHEIA

2010-01-01T16:30:00.000-08:00

Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia

Cu o floare, cu un soare, c-o zeita, cu scînteia,
cu o apa, c-o papusa
Eu, cum nu-s poet prea mare, zic ca seamana c-o usa.
Usa catre fericire, usa catre mîngîiere
Usa ce spre taine duce galopînd... luna de miere.
Usa catre înrobire, usa jugului etern
Usa care-ti deschide perspectiva spre infern.
De, dar ca s-ajungi sa intri, e-o problema delicata
Fiindca mai întîi de toate, usa trebuie descuiata.
Si treaba se face bine si devine fericita
Nu cu cheia la-ntimplare, ci cu cheia potrivita,
Cheia ei originala, orice usa-n lumea asta
Dupa nunta si traditie are cheia ei si... basta!
Dar de iei un gen de usa, simpla, dubla sau de tei
Si-ai sa vezi ca merg la dinsa doua sau mai multe chei,
Stai, n-o sparge cu toporul, nu tipa, nu fa scandal,
Ia-ti mai bine portofelul si te du la tribunal.
Ca sa-ti iei o alta usa, liber trebuie sa fii,
Si-asta costa, dupa leafa, de la 3 la 7 mii!
Cînd alegi o usa noua, trebuie s-o faci cu arta,
Sa n-aiba, Doamne fereste, broasca defecta, sparta...
Ca broasca atît e buna pîna n-a scapat la chei,
Ca pe urma n-o mai fereci, nici cu doua nici cu trei.
E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apa
Te trezesti ca-i sare smaltul, ori se sparge, ori se crapa.
Usa este ca gaina, ca abia cînd e batrîna
Mai matura si mai coapta, face supa cea mai buna.

Da, dar care om in viata nu si-a spus în gîndul lui:
"Da-o dracului de supa, vreau un piciorus de pui"?
Usa este ca un loto, zice pustiului un tata.
Nu e nici o diferenta - dai un ban mai tragi odata.
Însa, dragul tatii, afla, nu tine cît vesnicia,
Ca exagerînd cu joaca, ti se strica jucaria.
Am vazut o usa care a trait în viata toata
Ca o sfînta cuvioasa, si-a murit nedescuiata.
A urlat la dînsa cerul, cu o voce ca de crai:
Hei, stafie îngalbenita, poate vrei sa intri-n rai?
Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scîndura uscata
Ai trait degeaba-n lume si-ai ramas tot încuiata...
Ce te temi mereu de usa! o sa-mi spuneti cu temei!
habarnam: Bun! Perfect! Aveti dreptate, sa vorbim atunci de chei.
Fiindca principalu-n lume, nu e gîndul, nici ideea
Nu e focul si nici roata, principalul este cheia.
Si exista chei... O groaza, cîti barbati, atîtea chei,
Ca de cind e lumea lume, cheile le tin la ei.
Unele sint lungi si groase, sau subtiri ca un siret
Altele mici, delicate, ce deschid si un fiset.
Principalul nu-i marimea, important - la orice usa -
E sa se lovesca cheia si sa fie... jucausa.
Sa nu se-ndoaie-n broasca si sa tina la-nvîrtit.
Chei de lacate, valize, de casete, frigidere,
De camari, de manastire, pivnite sau sifoniere,
Ar mai fi cheia franceza, cheia la casa de bani,
Cheia de la TURNUL LONDREI sau facuta de tigani,
Dara, ce te faci amice, ca din sute de modele
Tu te chinui toata viata cu o cheie de... sardele!
Merge ea cît merge bine, dar apoi prinde rugina
Si-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumina!
Poti sa-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolata,
Tot ce-ncerci este zadarnic, ti-a iesit din uz si gata!
Geaba-ncerci, geaba te zbuciumi si degeaba-ti iesi din fire.
Nu te mai vaita la lume, nu e vina nimanui,
Leaga-o cu-n siret sau funda, fa-i un nod si pune-o-n cui!
Sînt atitea chei pe lume, cheia "sol " si cheia " FA ",
Dar asta nu te-ncalzeste daca n-ai tu cheia ta.
Si... zicind cum zic batrînii... la o tinerete noua,
Zici... privindu-ti... amintirea...
"AH, DE-AS FI AVUT EU DOUA! "

Adrian PĂUNESCU

Sursa:http://www.compendium.ro/item_detalii.php?id_item=2321

POEZIOALA DESPLE SECS

2010-01-01T16:04:00.000-08:00

Făcui fălă să vleau o constatale
La glădiniţă ieli, când am picat,
(Cu toate că-s de-un an în glupa male)
Să mol dacă glumesc, pe omoplat!

Ne-a esplicat doamna educatoale
Amănunţit, chial ne-a si desenat,
Cum am ajuns să ezigstăm sub soale,
Cum fiecale a fost plocleat,

Elam ochi si ulechi de culios
Să aflu cum pe lume am venit,
Si chipes si isteţ, da' si flumos,
Da' nu te mint, mai mult m-a plictisit,

C-al fi o balză, cale-n noptiţică,
Ne-aduţe-n pliscu' ei, împachetaţi,
Când scapă si mămica de bultică
Făcută de la ouă si câlnaţi,

Cum zboală balza asta-nţet, agale,
Vleo nouă luni, să iasă luclu bun
Si cum agiungem în pătuţ si-n ţoale
Pe cosul casei, ca si Mos Clăciun....

Să vezi măi flate, ţe educatoale (!)
Fălă misto, chial m-a lăsat pelplex,
La vâlsta ei, (ţe ţâţe, ţe piţioale !)
Să nu stie nimica desple secs ???

Trimisă de Maria HOCIUNG

SURPRIZE, SURPRIZE!

2010-01-01T15:59:00.000-08:00

Kathys Comments

CADOU DE MOŞ CRĂCIUN

2009-12-29T15:45:00.000-08:00

VALOAREA UNEI FEMEI

2009-12-29T15:31:00.000-08:00

Valoarea unei femei

Valoarea unei femei
Vezi mai multe video din Film

PROBA CÎNTARULUI

2009-12-29T15:26:00.000-08:00

Un tip mai plinut merge la o prostituata sa se racoreasca. In timpul actului intreba in continu:
- Draga mea, sunt greu?
Intrigata, la un moment dat, acesta ii da replica:
- Bai tu ai venit aici sa te cantaresti?

CE E POLITICA

2009-12-29T15:23:00.001-08:00

Ce-i aia Politica - Bancuri Politice
Intr-o zi, Ionel il intreaba pe taica-su:
-Tata, ce-i aia Politica?
-Pai, fiule, nu prea stiu cum sa-ti explic. Uite, sa-ti dau un exemplu: eu
sunt cel care aduce bani in casa asta, deci sa zicem ca eu sunt
Capitalismul. Maica-ta administreaza banii, asa ca ea e Guvernul. Noi doi
avem grija de tine. Sa spunem ca tu esti Poporul. Doica e Clasa Muncitoare
iar frate-to ala mic e Viitorul. Acum, du-te si gandeste-te la ce ti-am spus
acum...
Merge Ionel la culcare, gandindu-se la exemplul dat de tatal sau. In timpul
noptii, e trezit de plansetele fratelui sau. Se ridica din pat si merge pana
in camera fratelui, unde observa ca acesta facuse pe el. Drept urmare, merge
in camera parintilor, unde observa ca maica-sa doarme. Ca sa nu o trezeasca,
hotaraste sa mearga sa-i spuna doicii. Ajuns acolo, gaseste camera incuiata.
Se uita pe gaura cheii si-l vede pe taica-so in pat cu doica. Confuz, Ionel
merge inapoi la culcare.
A doua zi dimineata, Ionel ii spune tatalui sau:
-Tata, cred ca am inteles ce e Politica...
-Spune, sa te aud...
-Pai, in timp ce Capitalismul reguleaza Clasa Muncitoare, Guvernul doarme,
Poporul nu e bagat in seama si Viitorul e in rahat ...

POVESTE ORIENTALĂ

2009-12-26T15:30:00.000-08:00

POVESTE ORIENTALĂ
(GURA LUMII sau OPINIA PUBLICĂ)

Prelucrare după o poveste de pe Internet, trimisă de Victor CHIABURU, căruia i se dedică, dincolo de moarte. Prima variantă.

1              1
La amiază, pe o stradă   1
Prăfuită din Keshan,
Treceau un măgar, un tată
Şi un fiu (un biet puştan).
2
Pe măgar încălecase   5
Tatăl. Fiul conducea.
Din popor, însă, o voce
Supărată îi certa:
3
„ – Bietul puşti! Pe picioruşe
Mici şi scurte, temerar,   10
Se încumetă să ţină
Pasul cu acest măgar.
4
Cum poate omul acesta
Să stea leneş pe asin,
Cînd băiatul osteneşte? –     15
Parc-ar fi un asasin!
5      2
Tatălui, cuţit în pieptu-i
Îi fu greul pont amar –
Chiar pe strada principală
Coborî de pe măgar…    20
6
Şi urcă pe-asin puştanul,
Dar al doilea trecător
Se răsti cu voce aspră,
A dojană, spre fecior:
7
„ – Ce ruşine! Ce obraznic!:     25
Stă sus-pus, ca un sultan,
În timp ce bătrînu-i tată
Fuge-alături, pe tăpşan!”
8         3
Şi-acest pont fu dur şi rece
Şi-l duru mult pe băiat,    30
Încît îl rugă pe tatăl
Să-i stea înapoi, urcat.
9
„ – Ai văzut vreodată asta?”-
Zice-o Babă, snop de ani –
Bietul animal cum cară   35
Pe spinare doi plăvani!:
10
Un bătrîn cu suflet negru
Şi-un netrebnic de puştan –
Au încovoiat măgarul,
Tolăniţi ca pe divan.”   40
11         4
„ – Vai, sărman asin!” – concise –
Cei ţintiţi de-asprimea-i grea,
Coborîră din spinarea
De asin, sărind din şea.
12
Dar abia făcură cîţiva    45
Paşi prin praf, cînd un străin
Făcu haz, în gura mare,
De cei de lăngă asin.
13
„ – Mulţumesc Cerului Mare
Că nu sînt atît de prost! –
De ce vă plimbaţi măgarul
Fără saci, folos şi rost?”
14          5
Tatăl puse dinainte
Fîn măgarului – mîhnit,
Îşi lăsă o mînă moale-n    55
Mîna fiului iubit:
15
„ – Tot – indiferent ce facem –
Cineva de-acord nu-i…” „ – Şi?”
„ Trebuie să ştim noi singuri
Ce credem că bine-ar fi!”   60

25 Decembrie 2009

Savin BADEA

POVESTE ORIENTALĂ
(GURA LUMII sau OPINIA PUBLICĂ)

Prelucrare după o poveste de pe Internet, trimisă de Victor CHIABURU, căruia i se dedică, dincolo de moarte. A doua variantă.

1
În Keshan, pe strada mare,     1
Tatăl, fiul şi-un asin.
Tatăl pe asin, iar fiu-i
Pe drumeag: „ – Ce asasin! –
2
Bietul puşti abia mai merge!…”    5
Schimb de locuri, fiu-i sus:
„ – Ce ruşine! Ce obraznic!
Stă ca un sultan, sus-pus!”
3
Amîndoi pe-asin povară-s.
Baba-i vede: „ – Doi plăvani   10
Pe măgar încovoiază,
Tolăniţi ca pe divan.”
4
Tatăl, fiul, se coboară.
Da-i ocheşte alt străin:
„ – Proşti mai sînteţi! De ce oare   15
Nu uzaţi de-acest asin?”
5
Tatăl sfat dă: „ – Tot ce facem,
Cineva ni-i contra iar!… –
Trebuie să ştim noi singuri
Ce să facem bine!… Clar?!”    20

25 Decembrie 2009

Savin BADEA

POVESTE ORIENTALĂ
(GURA LUMII sau OPINIA PUBLICĂ,
subtitluri adăugate de mine)

De pe Internet, trimisă de Victor CHIABURU.
Secvenţele se despart prin spaţiere mai largă.

În miezul zilei, un tată merse pe străzile prăfuite din Keshan (oraş situat în centrul Iranului actual), împreună cu fiul său şi un măgar. Tatăl ţncălecase pe măgar, iar băiatul îl conducea.
„ – Bietul copil!, spuse un trecător. Picioarele lui mici şi scurte încearcă să ţină pasul cu măgarul. Cum poate omul acela să şadă atît dee leneş pe măgar, cînd vede că băiatul se osteneşte?”

Tatălui îi merseră drept la inimă aceste cuvinte, coborî de pe măgar la colţul următor şi îl lăsă pe băiat să urce. Dar nu trecu mult pînă cînd un trecător ridică iarăşi vocea şi spuse:
„ _ Ce ruşine! Obrăznicătura stă acolo ca un sultan, în timp ce bietul şi bătrînul lui tată fuge alături.”

Această remarcă îl duru pe băiat foarte mult şi îi ceru tatălui să stea dinapoia lui, pe măgar.
„ – Ai văzut vreodată aşa ceva?, murmură o femeie în văluri. O asemenea cruzime faţă de animale! Spatele bietului măgar se lasă şi neisprăvitul acela de bătrîn cu fiul său stau tolăniţi ca şi cum ar fi un divan – biata creatură!”

Cei ţintiţi de asprimea ei se uitară unul la celălalt şi, fără să spună un cuvînt, coborîră de pe măgar. Dar abia făcură cîţiva paşi, cînd un străin făcu haz de ei, spunînd:
„ – Mulţumesc Cerului că nu sînt aşa de prost. De ce vă plimbaţi măgarul cînd nu vă e de nici-un folos, cînd nici măcar nu duce pe vreunul din voi?”

Tatăl îndesă o mînă de paie în gura măgarului şi îşi lăsă mîna pe umărul fiului său:
„ – Indiferent ce facem, există cineva care nu e de acord. Cred că trebuie să ştim noi singuri ce credem că este bine.”

CIORBA DIN TOPOR

2009-12-21T15:05:00.000-08:00

CIORBA DIN TOPOR
(DECAMERONUL OLTENESC, 7)

Prelucrare după o snoavă populară (şi după Nick SAVA – „CIORBA DE POST” – din revista „Atheneum”, Canada).
(strofa) (secvenţa)
1       1
Un mucalit, numit Păcală,
Tot colindînd îngîndurat,
Ajunse, rupt de oboseală,
În Plai – o margine de sat.
2
Dar seara cobora negruie, 5
Cînd el intră în sat, mînat
De-un gînd ce-l îndemna să suie
Peste-o muiere, într-un pat.
3

Venind pe uliţă la vale,
Se întîlni cu un ţăran, 10
Neam de boier, păşind agale,
Ca Vodă-Lobodă-n Divan.
4
„ – O sară bună, măi creştine!” -
Îi dă Păcală îndrăzneţ.
„ – O bună sara şi la tine, 15
Precum ţi-e inima, drumeţ!”
5
Şi-l luă Păcală la taclale:
„ – Mă prinse neagra tot pe drum.
O casă să-mi arăţi matale,
De-o înnoptare, chiar acum. 20
6
Că vezi mata, nu prea mi-ar place
Şi pe deasupra-i şi păcat,
S-adorm pe cîmp cu dobitoace,
Taman în margine de sat!”
7
„ – Cum nu, flăcău! Păi, chiar la mine, 25
Dar am de mers la deal mult rău,
Vreo două ore şi mai bine,
Să pun de pază un dulău.
8
Că au ieşit la rupt mistreţii
Pe ţarină, prin păpuşoi – 30
Distrug de-a valma toţi ştiuleţii,
Dar eu le-am căşunat război.
9
Tu du-te, bate la oricare
Din uşi, pe unde-ai fi zărit
Vreo lampă cu lumină mare, 35
Acolo-i loc de poposit.
10
Căci gospodarii-n satul nostru
Nu te-or lăsa în drum să mîni,
Te-or ospeţi, ştiu bine rostul,
Că, Doamne-iartă!, nu-s păgîni!” 40
11       2
„ – Atunci te du, om bun, în pace.
Fă-ţi treaba sănătos, deplin,
C-oi hodini precum îmi place
În altă casă de creştini…
12
Dar uite că-mi surîde bafta: 45
Văd o lumină în fereşti…”
„ – Păi, aia-i casa lelii Safta,
De care-ţi zic să te fereşti.
13
Nu te-o lăsa ea în uliţă,
Numa că-i cărpănoasă rău: 50
Nu-mparte nici-o linguriţă
Cu nimeni din ce e al său!
14
Eu zic să-ţi caţi altă găzdoaie
Or să m-aştepţi pînă pogor.
Nu-s prea avut, dar o odaie 55
O am deschisă tuturor.
15
Şi-un boţ de mămăligă este,
Cu tine să-l împart nu scap…” -
Dar Păcăliciul de poveste
Avea deja alt plan în cap. 60
16
„ – Om bun, nu te-ngriji de mine.
La lelea Safta merg de-a drept.
Să scol pe alţii nu e bine
Şi nici pe tine să te-aştept.”
17 3
„ – Cum vrei, creştine, noapte bună! 65
Să nu-mi zici, bre, că nu ţi-am spus!
Poţi să rămîi şi-o săptămînă.
Te las…” Şi-o luă pe deal în sus.
18
Iar „ – Noapte bună!”-a zis Păcală,
Pornind spre casă-n colbul gros. 70
Intră-n ogradă cu sfială
Şi bătu-n uşă, cuviincios.
19
Se crapă uşa, se iţeşte
Un ochi iscoditor, zglobiu -
Sub o broboadă neagră creşte 75
Chiar lelea Safta mai tîrziu.
20
„ – O bună seara – nu degeaba!” -
Zice Păcală-nveselit.
„ – A, bună, bună!” – da şi Baba,
Dar ea cu glas nedumerit. 80
21
„ – Să vezi ce s-a-ntîmplat: pe cale,
Mă prinse noaptea-n sat de prost.
Văzînd lumină la matale,
Te rog să-mi dai un adăpost.”
22
„ – Aha!” – Sta ca proţapu-n uşă. 85
„ – Eşti singur cuc sau ai amici?”
„ – Doar eu cu straiţa – zău, mătuşă!”
„ – Bine, deschid. Te las, cum zici…”
23         4
Şi uşa se deschise tare.
„ – Să ştii c-ai nimerit cam prost:     90
Azi n-am mai pregătit mîncare -
M-ai prins în mare zi de post.”
24
„ – A, nu-i nimic. E bun şi postul.
Are şi postul rostul lui.”
Şi intră-ntr-o odaie „Prostul”,     95
Rotind privirea-n jur, hai-hui.
25
Cu var erau spoiţi pereţii.
Curat şi toate-n locul lor.
Luceau ca roua dimineţii
Blid, oale, străchini şi ulcior. 100
26
„ – Post negru?” – zice-aşa-ntr-o doară
Păcală, să nu stea chitic.
„ – Ha?” – zice Baba, bunăoară,
Că n-ar fi auzit nimic.
27
„ – Îţi zic de Postul Negru – Lume! – 105
Chiar n-ai măcar magiun, rahat,
Vreun blid cu zupă de legume,
Unt, mămăligă, praz uscat…”
28
„ – Apoi, fecior, am mari păcate -
Nu le mai spăl nici cu săpun! – 110
E bine să-nfrînez, nepoate,
Din pofta trupului nebun.
29       5
Te sfătuiesc că nici chiar ţie
Nu ţi-ar strica un post măcar!” -
Ea bate şaua, grijulie, 115
Ca să priceapă iapa clar.
30
„ – Postesc, mătuşă, şi dulceaţă!
Uite, de azi, de cînd plecai
Cam nemîncat, de dimineaţă,
Mă luai cu drumul şi uitai 120
31
Şi de mîncare şi de mine,
Şi iată-mă-s chiar nemîncat…
Să şi postesc – o fi prea bine,
Dar cum s-adorm flămînd în pat?!”
32
„ – Bine-i, fecior, faci bine încă: 125
Te-ajută bunul Dumnezeu…”
„ – Flămînd, dar tare ca o stîncă,
Cu El alături tot mereu!”
33
Oricît m-ar îmbia Satana,
Dar fără Domnul crăp uşor:   130
Iată, nici nu m-ating de slana
Din traistă, chiar de-ar fi să mor.
34
Numa’ că fiind pe drum s-ar cere
Sî-nghit ceva, să n-am păcat…
O supă chiar mi-ar da putere,   135
Să nu cad din picioare lat.
35           6

„ – Păi, da, fecior, s-o mînci cu pîine,
Ţi-ar prinde bine… N-am deloc!
Că, vezi mata, abia de mîine
Gătesc şi pun oala pe foc.   140
36
„ – Că bine zici! Dă-mi, bre, o oală,
Puţină apă şi-ţi gătesc
Supă de post orientală,
Supă de post mănăstiresc.”
37
Se miră: „ – Cum? Din apă chioară?   145
Nu am nimic…” „ – Ei, din topor!…”
Şi scoate de la brîu, afară,
Toporul nou, strălucitor.
38
„ – Taci, tu, om bun! – şi dă să-njure! –
De-aşa ceva n-am auzit!”   150
„ – Nu ştii de supa de secure?! –
Atunci degeaba-ai mai trăit!
39
Stau şi mă minunez sub frunte:
Să nu ştii supa bună ce-i?! –
La greci… călugări… Sfîntul Munte…   155
Se-mfruptă-n post numai acei.
40
De unde crezi mata că Sfinţii
Printre păgîni mai prind puteri?”
„ – Minune-i mare! Fala minţii!” –
Se miră Baba de mister.   160
41           7

„ – Bre, focu-i pus… dă-mi oala goală
Şi adă-mi apă de izvor…” –
Ea-i varsă un urcior în oală;
Oala-i pe-un foc mistuitor…
42
Cînd apa fu clocotitoare,   165
Şi-a pus la fiert bietul topor
Şi pînă l-a răsfiert mai tare,
Şi-au depănat poveşti de-amor.
43
„ – Îi gata?” – zice ea-ntr-o vreme,
Cînd nerăbdarea-i dete-n foc.   170
„ – Ia gustă supa… Nu te teme…”
Suflă: „ – Chiar proastă nu-i deloc!”
44
Ia lingura de lemn degrabă,
Grijind la ars şi-apoi la lins:
„ – Aproape-i gata, scumpă Babă,   175
Abia un pui de gust de-a prins…
45         8

Ar fi mai bună numai dacă
Ceva legumă aş fi pus…
Ca-n Sfîntul munte…” „ – Cît?” „ – Oleacă!”
„ – Zi-mi ce? S-ar mai găsi pe sus…”   180
46
„ – Păi, nişte morcovi, păstîrnacul,
O ţelină şi-ar fi prăpăd!…
Mai ia şi-o ceapă!” – strigă Dracul,
Cînd Baba fu deja în pod.
47
Le taie tacticos Păcală   185
Şi le aruncă-n Iad-fierbînd,
Gustînd savant din torboseală:
„ – E bună!” – zice el, rîzînd.
48
„ – Acum e gata – cu plăcere –
Dar doi cartofi ar fi destui   190
Să-i dea tărie… Dar nu cere
Nici Dumnezeu de unde nu-i!”
49
„ – Să cat cartofi…” – abia îngaimă –
Ah, Doamne, ce miros! – de tei!”
„ – Dar adă chiar şi cinci, de spaimă!” –     195
Strigă Păcală-n urma ei.
50
„ – Buuun!…” – dă Păcală vestea bună –
Numai s-o dregem rău… mai nou,
Am drege-o noi, dar nu-i smîntînă,
Ca la călugări… başca ou!…   200
51
S-arunc deci brişca. N-am căire…”
„ – Ce-ţi trebuie s-aduc? O vreau
Să fie ca la mănăstire!” –
S-a dat din pituluş pe şleau!
52
Drese Păcală ca la carte   205
Şi-i puse sare – să-i dea gust –
Ba şi verdeţuri aromate,
De după sobă, loc îngust.
53         9

„ – Aşa!… ca să miroase bine!” –
Spuse şi scoase-acel topor   210
Şi brişca, fierte, şterse,-n fine,
Şi-şi puse slana-n locul lor.
54
Apoi le-a-nfipt la cingătoare:
Ce faine scule de mîncău! –
„ – Prind bine data viitoare!” -    215
Şi-i face zîmbre Babei, zău!
55
„ – Fugi, adă blide, du-te-n şură,
Cotrobăie în pod, sub pat –
Că de-ar mai fi şi-afumătură,
Ar fi ca-n Rai, să n-am păcat!”   220
56
„ – Dar a bătut de miezul nopţii!…” –
Da-i vine c-un picior de porc,
Os afumat – să moară morţii! –
„ – Stai blînd, că n-am să te mai storc…
57
Un pic, oleacă, nu-i sminteală,   225
Toc şi cărnica, nu-mi da zor!” –
Şi bucătarul de Păcală
Tocă piciorul din topor.
58          10

„ – Mai fierbe fix două minute!…” –
Of! În sfîrşit! S-au aşezat   230
La masă: două blide, iute,
Şi alte două, au mîncat!
59
Să fiu exact: numai Păcală
Mîncă lin, tacticos, cinstit,
Gospodăreşte, cu sfială…   235
Dar Baba parc’-a-nnebunit!
60            11

Au stat şi la taifas, mai după…
Ca oamenii-nsetaţi de ştiri:
„ – De-acum am să mănînc doar supă,   240
Din asta de la mănăstiri.
61
Iacă, am o secure veche
Şi poate c-ar da gust plăcut…”
„ – Aşa, mătuşă!” – pe-o ureche,
Păcală, pus în aşternut,
62
Pe jumătate adormise:   145
„ – dar nu uita să-i pui nutreţ,
Legume şi verdeţuri şi să
Mai pui o halcă de mistreţ.
63
Îţi va ieşi – pe româneşte –
O supă, ca la noi, de spor –
Securea poate rugineşte –
Mai bună-i ciorba din topor!   252

15 decembrie 2009

Savin BADEA

BĂRBAŢII

2009-12-20T15:38:00.001-08:00

IUBIREA

2009-12-20T15:22:00.000-08:00

De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am,
făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul
proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş
avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic
nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să
fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. Dragostea îndelung
rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se
laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută
ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de
nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede,
toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât
despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa
se va sfârşi; Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar
când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va
desfiinţa. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil;
judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale
copilului. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci,
faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe
deplin, precum am fost cunoscut şi eu. Şi acum rămân acestea trei:
credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este
dragostea. (Sfîntul Apostol Pavel, 1 Corinteni 13, 1-13)

Recită: Marcel IUREŞ

MINUNEA

2009-12-20T15:18:00.000-08:00

MINUNEA

(DECAMERONUL OLTENESC, 6)

Prelucrare după bancul de mai jos.

Un ţăran era odată

Cu băiatul la oraş

Într-un magazin-minune,

Unul super-uriaş.

Şi rămîn uimiţi în faţa

Unor ziduri boiereşti:

Albe, mari, strălucitoare,

Cu oglinzi şi cu fereşti,

Ce s-au depărtat o dată

Şi s-au reunit la loc:

„ – Nu pricep – zice băiatul –

Ce-o fi asta-n iarmaroc?!”

Tatăl, care nu văzuse,

Niciodată-n viaţa lui,

Lift ce urcă şi coboară,

Îi răspunse fiului:

„ – Taică, eu, în toată viaţa,

N-am văzut aşa ceva!

Nu ştiu ce-ar putea să fie…

Să-ntrebăm pe careva…”

Şi-n timp ce priveau, cu ochii

Două cepe, scoşi doi coţi,

Iată, vine-o biată babă,

Într-un cărucior pe roţi,

Şi apasă pe butoane –

Zidurile se deschid –

Intră baba la cutie,

Taman dincolo de zid.

Şi se-nchid acele ziduri,

Lăsînd mut pe bravul baci:

Nişte cercuri luminoase

Se aprind, se sting – în draci!

Şi, din nou, aceleaşi ziduri

Se deschid – de dai să-njuri! –

Iese-o blondă tinerică

Şi superbă şi cu nuri!

Parc-a-nnebunit ţăranul,

Ca statuia a rămas:

„ – Du-te, fiule, la mă-ta!,

Ad-o repede de-acas’!”

Savin BADEA

LIFTUL

Un om de la ţară, împreună cu băiatul său, vizitează un magazin
universal de la oraş. Rămân amândoi blocaţi în faţa celor două ziduri
strălucitoare, care se despărţeau şi apoi se uneau la loc. Băiatul
întreabă:
- Tata, ce-i asta?
Tatăl, care în viaţa lui nu văzuse un lift, răspunde:
- Fiule, n-am văzut aşa ceva în viaţa mea, nu ştiu ce poate fi!
În timp ce se uitau amândoi, cu ochii iesiţi din orbite de uimire, o
bătrână într-un cărucior cu rotile vine, apasă un buton, cele două
ziduri se deschid, iar bătrîna intră într-o mică camera. Zidurile se
închid, iar cei doi văd nişte cerculeţe mici de lumină, care se
aprindeau şi se stingeau. Zidurile se deschid din nou şi apare o blondă
superbă de 24 de ani.
- Fiule, du-te repede şi cheam-o pe mă-ta!

Nicolae VERMONT - NUD

2009-12-20T15:11:00.000-08:00

NUDUL FEMININ ÎN ARTĂ

2009-12-20T15:02:00.000-08:00

O istorie pur obiectiva a nudului feminin in Istoria Artelor europene este aproape imposibil de realizat, deoarece fiecare epoca in parte a dezvoltat mai mult mai mai putin acest subict – pentru multi tabu si astazi. Cu valentele specifice metalitatilor din peroada respectiva nudul feminin este reprezentat in diferite ipstaze. Femeia – mama, femeia – zeita, sau femeia pur si simplu ca reprezentant al sexului frumos. De ce frumos? Simetrie, proportie armonie, unduiri delasatoare, forme lascive, zambete seducatoare, priviri ispititoare : pur si simplu femei. Artistii au manifestat din toate timpurile o atractie pentru trupul feminin si au dezvoltat-o in raport strict (mai mult sau mai putin) cu costrangerile societatii. Bineinteles, nuditatea a socat si probabil va continia sa socheze.

De la Adam si Eva nuditatea este un subiect fie tabu fie extravagant. S-a interzis, s-a vandut, a fost laudata sau criticata…

Corpul feminin, ca subiect de contemplatie artistica a atras atentia creatorilor inca din cele mai vechi timpuri. Cu miliarde de ani in urma, oamenii preistorici reprezentau trupul feminin - sau poate doar ideea pe care o sugera acesta- drept obiect de cult; reprezentarea unei zeitati. Interesant este ca avem de-a face cu statui - asa-numintele tip "Venus", zeitati de sex feminin reprezentate nud. Corpul este deformat de la forma initiala, fiind robost, cu formele foarte bine definite, chipul fiind mai putin conturat. Este putin probabil sa exprimam cu certitudine ce reprezenta acest corp pentru omul preistoric. Imaginile care ne parvin insa, arata o femeie cu sani imensi si bazinul foarte pronuntat, rstul partilir anatomice fiind usor deformate. De unde rezulta ca omul preistoric repzenta atributele maternitatii. Femeia - mama, femeia nascatoare de viata. Femeia ca zeita reprezentativa in cultul Fecunditatii si al feritlitatii? Probabil aceasta este cea mai potrivita imagine care putea fi asocitata trupului feminin in aceasta perioada.

Mai tarziu, Antichitatea clasica reprezinta nudul feminin intr-o maniera senzuala, supla, cu forme precis conturate. Nimic nu mai este exagerat, deformat. Nudul era cunoscut din alte arte, dar nu din sculptura full size, dar nu la zeite. Praxiteles ridica din nou nudul feminin la rangul de zeitate. Pentru mentalitatea anticilor acest lucru era onsiderat de-a dreptul scandalos. Legendele antice o descriu pe Afrodita Cnidos dprept "cea mai senzuala stauie" (Pliniu). Se spune ca multi barbati s-au indragostit de aceasta statuie, uitand in totalitate granitele dintre real si imaginar. Respectand canonol de reprezentare al lui Policlet, corpul uman din sculptura greaca era o reprezentare a omului ideal, perfect proportionat, cu forme precise. E greu de spus ce a facut-o pe Afrodita Cnidos atat de celebra si pe Praxiteles cel mai mare si mai cunoscut sculptor al Antichitatii. Cu fruntea triunghiulara, cu fata plina capul sta inclinat intr-o parte. Mantia pe care o tine in mana sugeraza un gest pudic, de parca ar vrea sa-si acopere nuditatea.Corpul este bine proportionat, cu sani maturi, soduri pline, bazin lat, picioare drepte. Uneori privind-o vezi in ea idealul de frumusete din zilele noastre. S-a pastrat oare de atunci? Alaturi de Afrodita Cnidos tot lui Praxiteles ii este atribuita si Afrodita din Arles, reprezentata in aceeasi maniera senzuala. Departe de a sugera maternitatea, Praxiteles surprinde femeia senzuala, feminia. Femeia dorita de barbat, femeia care face victime.

Venus Capitoliana si celebra Venus din Milo sunt alte doua nuduri celebre din antichitatea clasica care se remarca prin forta seductiei sugerata.Daca Venus Capitoloana sugereaza pudoare, si pare sa nu accepte nuditatea Venus din Milo (cel putin asa cum o vedem noi astazi, fara maini) isi accepta nuditatea glorioara, cu fruntea sus: pare contienta de efectul pe care il produce frumusetea.Venus din Milo este un semi-nud (de la brau in jos fiind acoperita) sta stang pe un coif si are un scut Cast, nobil. Se spune ca este reprezentarea perfecta a femeii. Combina un cap gen Fidias cu un corp gen Praxitelles. Drapajul rochei sugereaza un ritm elenistic. Conceptie clasica, praxiteleana, modernizata cu instrumente elenistice . Asta sa-i dea perfectiunea? Ma intreb in ce pozitie erau mainile, cat de mult schimba aceasta mutilare a timpului ideea originala a statuii?

Trio-ul Afrodia, Eros, Pan din secolul I ofera o noua imagine asupra nudului feminin. Femeia apriga, constienta de putera corpului ei priveste cu capul sus si il ameninta pe Pan cu o serioasa lovitura cu sandala!

In Antichitate femeia si-a pierdut in reprezentari principala functie care ii era tribuita in preistorie: maternitatea.Nudul feminin este asociat Afroditei (zeita frumusetii) dprept urmare avem de-a face numai cu estetica corpului feminin, nu cu functiile lui reproductive. Nu cred ca anticii au minimalizat rolul de mama al femeii, doar ca acesta este trecut in plan secund si asa va ramane in intreaga istorie a artelor. Poate doar Frida Khalo prin secolul XX mai reprezinta femeia purtandu-si pruncul in pantece. Doar o femeie isi putea aminti de importanta acestei laturi a femeii.

Epoca medievala, condiderata ed multi intunecata nu acorda importanta nudului feminin. Lipseste pur si simplu pentru a fi redescoperit de Renasterea italiata. Redeschiderea spre Antichitatea clasica (greaca mai ales, pentru ca nici din arta romana europenii nu au mostenit nuduri feminine) a readus pe panza nudul feminin. Un prin nud, care ocupa un loc fruntas in arta europeana este Nasterea lui Venus, semnat de Sandro Botticelli. Cu parul despletit, in vant intr-o postura pudica, Venus apare triumfatoare in imaginea florentinului. Botticelli este, în primul rând, un maestru al liniei; dar si al luminii aplicand o lumina aparent “fara umbre”, în ciuda folosirii clarobscurului.Tehnica decoratiei liniare îi parvine, probabil, pe filiera bizantina. Nu putini isorici ai artei gasesc în melancolia chipurilor botticelliene ceva din hieratismul bizantin.Totusi, arta lui Botticelli depaseste cu mult rigiditatea picturii bizantine. Ea nu-si gaseste termen de comparatie decat în stampele unor maestrii japonezi precum Hiroshige sau Utamaro.La Botticelli desenul curge ritmic, muzical, valorile tactile sunt redate nu atat prin clarobscur, cat prin meandrele liniare ale faldurilor în miscare, prin ondularea suvitelor de par in vant, prin dinamismul contururilor formelor. Chiar si culoarea este subordonata tiranic desenului. Imaginea de ansamblu, o armonie perfecta se infatiseaza o femeie casta dar senzuata, frumoasa si pudica. Este reluat din nou acel atribut al femeii seducatoare din Antichitate, departe de femeia-mama.

Frumoasa Gradinareasa a lui Rafael, semi-nuda lasand privitorului posibilitatea sa-i admire sanii maturi sub o privire fixa, care atrage si respinge in acelasi timp. Usor diferita de dansul lasciv si indiferent al Celor trei gratii nude, semnate de acelasi autor, Gradinareasa (o femeie simpla, dupa cum sugereaza chiar titlul tabloului) este foarte constienta de nuditatea ei. Este probabil unul dintre primele nuduri din Istoria Artelor unde avem de-a face cu o femeie obisnuita, care se dezveleste privitorului. Latura simbolica dispare definitiv in acest tablou. Imaginea femeii, asociata cu o zeitate dispare complet la Rafael.Ne este reprezentata o femeie pur si simplu. In tonuri sobre, noaptea Rafael recurge la teoria lui Leonardo: conturul fetei este dat de toturile inchise ale fundalului. Claobscurul este foarte pronuntat aici, contrastul dintre noaptea din fundal si pielea luminata a fetei creeaza o imagine foarte echilibrata.

Maestrii nudului feminin au fost insa incontestabil curajosii venetiei. Scoala venetiana a dezvoltat o adevarata "revolutie" a nudului feminin in pictura. Lasciv, senzual, delasator...in toate formele posibile. Cele doua Venus, unui al lui Titian si celalat al lui Giorgione reprezinta cu adevat o revolutie. Nud total, nici o parte a corpului nu mai este acoperita, femeia este reprezentata intr-o pozitie relaxata (intinsa pe spate). In timp ce Venus a lui Giorgione isi expune nudiatea in natura, adormita, Venus a lui Titian este reprezentata intr-o incapere, cu privirea atintita spre spectator. Privirea acestui nud parca invita privitorul intr-o incursiune in tabou.

Tema materninatii este reluata de Giorgione, cu o trimitere religioasa la fecioara cu pruncul in Tempesta. O femeie goala, cu umerii acoperiti de un sal alb isi alapteaza pruncul la adapostul unor copaci. In planul central este reprezentat si un soldat, poate tot o aluzie la Arhangelul care sta de paza. Corpului femeii nu i se acoda prea mare atentie, imaginea fiind mai degraba un peisaj, personajele avand (conform proportiilor si spatiului pe care il ocupa) un rol secundar. Nici trimiterea religioasa la Fecioara cu pruncul nu este evidenta, femeia, speriata in tufisuri putand fi mai degraba o femeie de rand, iar soldalul, cu privirea atintita spre ea pare ca o spioneaza nu ca o pazeste.

Tinttoreto inculde nudul feminin intr-o scena Biblica: ispitirea lui Isif de catre sotia lui Potifar. Femeia coplet goala, intinsa pe pat este atenta la barbatul de langa ea, si nu pare sa acorde prea mare importanta nuditatii ei. Se expune detastat, dezinvolt, natural, parca fara macar sa-i pese ca este privita. In aceasta imagine pudoarea care era asociata nudului feminin dispare in totalitate. Femeia nu incearca sa mai ascunda nimic, asemei Evei este atenta doar asupra pacatului: restul nu mai are nici o importanta.

Cativa ani mai tarziu, Anibale Caracci reprezinta o Venus nuda, clasica cu forme insiprate din Antichitatea greaca. Ca in toate imaginile sala, Carraci acorda o foarte mare importanta compozitiei, echilibrand perfect totalitatea imaginii. Femeia isi joaca rolul in scena moarta. Totul este perfect din punct de vedere copozitinal, insa clasicismul lui Cracci omoara personajele. In perfectiunea lor raman impitrite in timp. Spre deosebire de Caracci, Artemisa Gentileschi – una dintre primele femei pictor din intoria artelor – puternic influentata de naturalismul caravaggist, isi creeaza personajele in perfecta armonie de lumina, culoare si desen si in acelasi timp le da viata. Suzana, surprinsa de batranii pervesi la baie este ingrozita ca a fost murdarita de privirile lor odiare si aceasta groaza este vizibila in fiecare linie a corpului ei. Capul inclinat, mainile cu care incearca sa se acopere si sa se acopere in acelasi timp sugereaza o nuditate furata. Suntem din nou pusi fata in fata cu femeia pudica.

Maestrii secolului baroc au valorilicat nudul feminin in cele mai variate fomule posibile. Poate in afara de Caravaggio, toti pictorii secolului XVII au realizat cel putin un nud mai mult sau mai putin celebru. Pe “tenebrosul “ Caravaggio , despre care gurile rele sustin ca ar fi fost homesexual (exact ca Leonardo sau Michelangelo – uriasii sai predecesori care au evitat nudul feminin) il scuzam pentru ca s-a aratat maestria in reprezentatile trupului masculin.

Departe de spatiul italian olandezii si framanzii au conturat trupuri feminine robuste, voluptoase. Pieter Paul Rubens, cunoscut datorita celebrelor “forme rubensiene” a gasit de cuviinta sa reprezinte femei “pline”. Poate multi le considera azi dezgustatoare pe grasutele lui Rubens. Daca nu s-ar fi nascut Fernado Bottero care sa valoriloce trupurile obezelor poate ca Rubens ar fi fost si astazi criticat pentru lipsa lui de gust in ceea ce priveste trupul feminin. Colectionar de statui antice, fin cunoscator al Antichitatii clasice si al Renasterii italiene, Rubens isi justifica alegerile prin imitarea realitatii : tipica pictorilor baroc. Venus in oglinda nu mai are nimic din senzualitatea Afroditei Cnidos. Este pur si simplu o femeie grasa, blonda, pe care daca pictorul nu ar fi numit-o Venus, poate ca nimeni nu ar fi avut suficienta inspiratie ca sa o identifice. De inspiratie rafaeliana in materie de copozitie si caravaggista in ceea ce priveste jocul de umbre si lumini Rubens realizeaza o compozitie exepmlara, chiar daca depaseste limitele impuse de tablu. Tipic baroc, compizitia rubensiana vrea sa depaseasca rama si sa se continue in spatiul real. Velazques in schimb reprezinta din spate o Venus senzuala contemplandu-se in oglinda sustinuta de Cupidon.Femeia lui Velazques este inzestrata cu un trup perfect proportionat, supla si foarte feminina. Se priveste delasator in oglinda, sfidandu-si privitorii.

Ceva mai apropiat de naturalismul lui Caravaggio, fidel chiar acestei maniere de reprezentare Rembrandt isi reprezinta nudurile intr-un claobscur foarte puternic. Trupurile femeilor sale nu sunt masive ca cele ale lui Rubens, dar nici perfecte ca in Antichitate. Par reale, foarte imane, simple; constiente de nuditatea lor.

Daca Rembrandt, Artemisa Gentileschi, Rubens sau Velazques repreinta nuduri feminine mature perfect implinite; Venus a lui Gercino pare o copila inocenta. Semi-nuda priveste undeva afata din tablou, total inconstieta de nuditatea ei. Trupul alb, sanii micuti si rotunzi par ai unei fetite. Foarte departe de imaginea matura si provocatoare asociata Afroditei. Intr-o compozitie clasica imecabila, ingenunchiata Venus a lui Poussin ii da apa lui Andonis, ranit.Tupul ei este matur, sculptural, foarte bine realizat si incadrat impecabil de pletele botticelliene. Maestru al compozitiei, liniei si colorii Poussin acorda fiecarui personaj in parte rolul o foarte mare importanta. Totul este asezat perfect, tratat cu foarte mare atentie in detaliu. Insa asemeni lui Carraci lui Poussin ii lipsete viata din taboul. Desi l-a acuzat pe Cravaggio a a venit pe lume se distruga pictura, Nicolas Poussin, cu toate canoanlele sale foarte atent urmarite nu reuseste sa dea viata imaginilor cum a reusit maestrul vietii Michelangelo Merisi da Caravaggio.

Secolul baroc are meritul de a fi renascut nudul feminin in sculptura. Nu afirm ca Michelagelo nu ar fi reusit sa redea perfect fara probleme trupul feminin, insa dalta sa l-a purtat spre alte reprezentari. Femeile lui Michelangelo (Pieta, Madona della Scala etc) isi ascund perfect trupul sub drapajul hainelor. Bernini – sculptor, pictor si arhitect baroc – a reusit sa dea viata marmurei. Apollo si Daphne este un grup statuar de o perfectiune incontestabila. Privindu-l o vezi pe Daphne ingrozita de nudiatea ei si de apropierea lui Apollo. Si in acelasi timp vezi mirarea lui Apollo juxtapusa peste fericirea ca a prins-o pe frumoasa nimfa la vederea transformarii ei in dafin. Pe jumate transformata in copac, frumoasa nimfa pastreaza sub dalta maestrului senzualitatea trupului feminin cu care ne intalneam la statuile anticilor. Insa grupul lui Bernini pare cat se poate de viu!
Sursa:

Nudul feminin in arta - FamousWhy

"PE FIECARE FATĂ O AŞTEAPTĂ UN BĂIAT!"

2009-12-20T13:56:00.000-08:00

Martie 15th, 2009 de olteniada and tagged 199 Savin BADEA - ORA SEXUALA, Azi am împlinit 67 de ani: LA MULŢI ANI, Savin BADEA!

Mulţumesc celor de la TRILULILU-CROCODILU şi celor de la NETLOG pentru urări şi felicitări.

Mulţumesc tuturor celor care îmi accesează, îmi văd, îmi aud şi îmi citesc însemnările de pe blog. Peste cîteva zile voi acumula 200000 de accesări "oficiale" (pe contorul Weblog), în doar 7 luni!…

Dar sînt dezamăgit de democraţia dictatorială pe care o aplică WEBLOG şi toate celelalte servere. În definitiv, un blog este, în acelaşi timp, un carnet de însemnări, un jurnal intim şi un ziar public. Nu sînt ziarist profesionist, ci om de rînd, şi am crezut de cuviinţă să public "însemnări" de "toată mîna", cum a zis Ion CREANGĂ, pentru toată LUMEA (cea de jur-împrejur şi cea care se numeşte OMENIRE), dovadă şi contoarele, mai ales harta lumii. Dar nu admit, ca la cea mai mică ţîfnă a unei persoane, fie opincă, fie turbincă, să se apese pe butonul lui raportează blog, să fiu pîrît şi să mi se şteargă munca. EU, PENTRU DUMNEAVOASTRA, DAR ŞI PENTRU MINE, pierd ore de nesomn ca să public toate "prostiile", să fiţi fericiţi! Şi nu admit ca persoane simandicoase să mă cenzureze, cum nici lui Ceauşescu nu i-aş fi permis!

Dacă vreţi educaţie, faceţi-o acasă, la şcoală, în societate, că acolo lipseşte, şi nu la mine pe blog. Lăsaţi copiii să discearnă, să întrebe, să le fiţi prieteni prin ce explicaţii le daţi, lăsaţi-i să uzeze de liberul arbitru lăsat de Dumnezeu în creierii lui homo sapiens, inteligentul! Nu-mi cenzuraţi mie blogul, pentru că aşa vor muşchii voştri, sau pentru că nu ştiţi să vă educaţi copiii!

Deunăzi mi-aţi şters 14 "însemnări" de la categoria 199 Savin BADEA – ORA SEXUALĂ. Nici nu ştiţi ce vă aşteaptă, fraierilor, care aţi îndrăznit să vă băgaţi în treburile mele.

Aflaţi că sexualitatea există în om încă din embrion şi se manifestă încă de la NAŞTERE şi pînă la MOARTE!!! DAR omenirea cea proastă (NU PARTEA INTELIGENTĂ), N-A INVENTAT ÎNCĂ METODA CU CARE SĂ LE EXPLICE COPIILOR ce este aia sex şi ce este aia dragoste. Este o mare deosebire! Spuneţi-le, vă rog: PE FIECARE FATĂ O AŞTEAPTĂ UN BĂIAT! şi VICEVERSA! Dacă ştiţi de viceversa , încă este bine. NU FACEŢI DIN COPIII VOŞTRI NIŞTE TĂNTĂLĂI, aşa cum am ieşit noi, cei educaţi prea pudic, care am auzit de educaţie sexuală la 26 de ani! (Babele din generaţia mea – unele din ele – parcă-s lovite de streche şi de bomba atomică! – din lipsă de educaţie sexuală, făcută la timp, au rămas cu idei fixe, cred în reîncarnare şi în dragostea de apoi, şi mai cred în fluturii care trebuie să le zboare, musai, prin stomac, şi abia atunci dacă ştiu că sînt îndrăgostite, dar de fapt ard gazul degeaba, stafidîndu-se încet, încet, dar sigur…). Dar explicaţi-le, şi încă ştiinţific, apelînd la anatomie, biologie, medicină şi la tot "arsenalul". Asta aveam de gînd să fac pînă la urmă din blogul meu, la această categorie. Nu-i stresaţi cu bazaconii, nu-i opriţi să caute, căci pe INTERNET găsesc destule prostii şi va fi mai rău dacă-i opriţi şi dacă nu le explicaţi. Dragi copii, eu am făcut sex/dragoste la 26 de ani şi am făcut dragoste/sex cu soţia, pe care mi-a dat-o şi mi-a luat-o Dumnezeu, 40 de ani fericiţi! PE FIECARE FATĂ O AŞTEAPĂ UN BĂIAT! ŞI VICEVERSA! ÎNVĂŢAŢI SĂ IUBIŢI CU ADEVĂRAT (cu pasiune şi cu dăruire, pînă la sacrificiu – să nu înţelegeţi, neapărat, prin sacrificiu chiar moartea, deşi pot fi situaţii care nu o exclud) ŞI SĂ ŞTIŢI CĂ DRAGOSTEA ŞI SEXUL SÎNT ACELAŞI LUCRU CÎND EXISTĂ IUBIRE ŞI SÎNT LUCRURI TOTAL DIFERITE CÎND NU EXISTĂ IUBIRE: Eu n-am cunoscut sexul decît ca dragoste. Iar dragostea, ştiţi şi voi, că acolo unde nu e, nimic nu e! Citiţi poezia mea DIALOG şi veţi înţelege.

În încheiere – mă adresez tăntălăilor care m-au cenzurat – că voi face una din două, dacă voi mai fi cenzurat: fie anulez blogul şi colaborarea cu toţi, fie retrag blogul din sfera publică! Nu permit ca de munca mea să-şi bată joc cine vrea! Vorba aia: "Şi popă şi hoţ, cu două-n cur nu poţi!" (am jurat să apăr limba română, în locul lui George PRUTEANU).

Şi acum mă adresez părinţilor deştepţi – pe proşti nici nu-i bag în seamă, plecînd de la judecata că toţi cititorii mei, minus 2-3 excepţii, sînt foarte inteligenţi :

Cineva a scris că javrele din apartament sînt orfane de Natură şi şi-au pierdut simţul orientării şi al descurcării în situaţii critice. Trebuia să trec strada şi aşteptam la stop să se facă verde, împreună cu încă vreo 10 persoane şi un cîine maidanez. Primul care a traversat strada, în secunda cînd s-a dat verde, a fost cîinele. Cum de a ştiut că trebuie să aştepte? Şi cum deosebea culoarea verde? De unde ştia că trebuie să treacă pe culoarea verde? Savanţii susţin că patrupedele canine văd doar în gri. Explicaţia este că Natura l-a învăţat să supravieţuiască. Cîinii sînt inteligenţi, judecă.

Explicaţi-le copiilor Dvs. ce este bine să facă şi ce nu şi lăsaţi Natura să-i apere!

Dragi copii: PE FIECARE FATĂ O AŞTEAPTĂ UN BĂIAT! O fi chiar Făt Frumos şi e iubitul tău! Şi viceversa: PE FIECARE BĂIAT ÎL AŞTEAPTĂ O FATĂ! O fi chiar Ileana Cosînzeana şi e iubita ta!

Vă doresc să fiţi toţi fericiţi! Multă sănătate şi LA MULŢI ANI!

SĂ VĂ DAU MINTEA MEA – NU POT!

Cu drag, Savin BADEA

P.S. De ce nu apelaţi la dialog, la caseta de comentarii, dacă ceva nu vă place? Nu sînteţi singurul cititor care vedeţi acest blog! Altcineva, din contră, vrea să citească tot ce vă displace Dvs.

Care dintre Dvs. m-aţi adus în stare să mă supăr chiar de ziua mea? Să iasă în faţă şi să discute cu mine, direct, prin caseta de comentarii. Nu fiţi laşi! Nu fiţi proşti! Care dintre Dvs. săriţi baricada, în sprijinul meu? Savin BADEA

PPS. Ca să comentaţi, daţi clic pe titlu şi scrieţi în casetă, legitimîndu-vă . Atăta tot. Fiţi îngeri, nu draci răuvoitori! Savin BADEA

candid_camera_injection

2009-12-20T13:51:00.001-08:00

PESTE CĂCIULĂ

2009-12-20T10:35:00.000-08:00

PESTE CĂCIULĂ

( DECAMERONUL OLTENESC, 5)

După o snoavă (spusă de Florin Vaibăr, via Bebe Bumbucea).

Olteanul, ca ţăranul, ajuns la Bucureşti,

Se minuna de toate: „ – Ce născociri drăceşti!”
În hărmălaia lumii părea o moleculă:

Iţari, cămeşe, bete şi ditamai căciulă.
Însingurat, dar ţanţoş, văzu într-o vitrină

O fată goală-puşcă, de nestemate plină:

„ – S-a pus pe asta aur ca jegul pe Măria.”

Silabisind, pe firmă citi: „Bi-ju-te-ri-a.”

Cînd termină alene şi ultima silabă:

„– E bună rău gagica! Păcat că e cam slabă…”
Sedus de-aşa dilemă, l-apucă, cu mirare,

O sfîntă mîncărime, de-i musai scărpinare!

Nu stă el mult pe gînduri, privind la libelulă,

Se scarpină în creştet, de-a dreptul prin căciulă.
Dar, ia, bucureşteanul, hazliu, l-a şi zărit:

„– Dă, bade, jos căciula. Te scarpină cinstit!”

„ – Eşti slab de cap, nepoate, şi vezi să nu te-njur…-

Tu-ţi dai în jos izmana ca să te zgîrmi în tur?”

Savin BADEA

Concurs de lipsa de....

2009-12-20T09:59:00.001-08:00

Le-am dat adresa ta...sunt in drum spre tine

2009-12-20T09:57:00.000-08:00

BASIC INSTINCT

2009-12-20T09:38:00.001-08:00

FETE SEXY

2009-12-20T09:36:00.000-08:00

Fete sexy coboara pe skate

Amintiri din vacanta de vara

ORA DE GOLF

2009-12-20T09:30:00.000-08:00

Sexy Golf Lessons

O lectie de golf inedita

TERAPIE LA BAZIN

2009-12-20T09:27:00.000-08:00

Terapie surprinzatoare la bazin

Vin peste tine unde nu te astepti

Nu agreez ce e "contra naturii". SB

LA FRIZER

2009-12-20T09:23:00.000-08:00

Camera ascunsa la frizerie

Un frizer original

GRADELE MILITARE

2009-12-20T09:11:00.000-08:00

GRADELE MILITARE

(DECAMERONUL OLTENESC,1)
Prelucrare după „LA BLAGOVEŞTENII” de Mihail LUNGIANU ( prima snoavă )
din „RAMURI”, ianuarie-februarie, 1943.
Repovestire în versuri, parodie.

Se
dedică Mamei-Mariţa, spre veşnică pomenire, o ţigancă bătrînă cu ghioc,
care m-a salvat de la moarte, cu ceaiuri de plante medicinale, după ce
medicii s-au declarat neputincioşi în faţa unui icter negru şi m-au
trimis acasă nevindecat, pradă morţii, cînd aveam doar 11 ani -
Mama-Mariţa n-a avut numai ştiinţa tămăduirii, ci şi iniţiativa
salvării mele.

O ţigancă crăcănată
Avea un dănciuc mişto,
Soldăţoi pe la armată,
Într-un loc cu gard maro –
Nu departe, lîngă vatră,
Poţi să mergi pe jos, colo.

A nebună, dimineţa,
Prinse-o mreană în belciug
Şi-o băgă-ntre ţîţe ţaţa,
Să i-o ducă lui Dănciuc -
Iar cînd se săltă şi ceaţa,
Avea zece, ca pe drug.

Şi plecă-n oraş, ca popa,
Pe cărare – pas de drag –
Pîş-grăpiş şi tropa-tropa,
Cale lungă, pe ciomag! –
Obosită, zice: „ – Hopa!
Fac popas aici sub fag.”

Cornu-n traistă şi pe-o rînă
A dormit ca un buhai –
Mai dormea şi-o săptămînă,
Da-i intră în cur un pai.
La cazarma „De-la-stînă”
A ajuns, cu chiu, cu vai!

Vede ţaţa un ostaş
Stînd de gardă-n faţa porţii:
„ – Aulio, ce uriaş,
Cal abraş – să moară morţii! –
Bă, Petrică, grad fruntaş,
Dă-te-ncoa’, în faţa Sorţii!…”

„ – Ce e ţaţă?…” „ – Ce să hie? –
Iaca, bre – îi turuieşte -
Am venit cu veselie
De la iaz c-o ţîr’ de peşte,
De Blagoveştenii, fie
Danciului, cică pofteşte!”

„ – Au trecut Blagoveştenii!…”
„ – Aulio, zici bine, Petre! –
Cum sorbea cu mirodenii,
Saramura, bre, cumetre! -
Amu-nghite fierotenii,
Noduri, bolovani şi pietre…

Prăpădii cu trepădatul…”
„ – O înghite ghionturi, ţaţă,
I-o fi dînd, din milă, altul,
A mîncat şi are greaţă!” –
Rîde cu sughiţ soldatul,
Vesel, dis de dimineaţă.

„ – Ghionturi, zici? Ptiu, măiculiţă,
E-nghionteală la armată?! –
Înghiontit ăi fi tăliţă,
El nu face şmotru, bată-l!
Nu aleargă, chisăliţă
Dă pe cap la alţii-ndată…”

„ – Vai de mine, ce-i feciorul,
De-i boier? E d’on fruntaş?”
„ – Mare-i ! Tare-i! Cu toporul,
La fruntaşi le zice „ Marş!”.
Lui cu teamă-i dau onorul,
Că le dă la gură caş!”

„ – Atunci o fi d’on căprar?…”
„ – La căprari le crapă capul…”
„ – O fi d’on sergent?” „ – Măcar…
La sergenţi le-arată hapul.
Îi stau smirnă.” „ – N-am habar,
Nu mă taie păstîr-napul!…”

Vede baba alt puţoi
De soldat în faţa porţii –
Strajă stînd pe locul doi:
„ – Cal abraş – să moal doiră morţii!…” –
Dau taclalele-napoi:
„ – Dă-te-ncoa’, în faţa Sorţii!…”

„ – Ce e, ţaţă?…” „ – Ce să hie?…”
„ – O fi, machea, d’on major…”
„ – Aş! Să vezi copilărie,
Pe majur îl dă, bre, Flor,
Cu magiun şi pe călcîie!…”
„ – Nu ştiu ce e, ga, să mor!…”

Vede baba alt holtei,
Ce de strajă stă prezent.
Presupune Sîn- Andrei:
„ – E d’on sublocotenent?…”
„ – Ai zburcat, soldatu’ trei,
Nu e su-lu-co-ti-nent!

Ăstuia îi dă ciorbeală,
La ciordeală, su’ palton,
Zeamă acră, covăsală,
Un pişat, s-avem pardon,
Şi să vezi, tu, milogeală,
Pe su’ scări, pe su’ cotlon!…”

„ – O fi vr’un locotenent…”
„ – Lo-cu-ti-nent nu e, pică!
Ăsta-i cu abonament
La beut şi mîncărică.
Judecă şi fii atent!”
„ – Nu ştiu, ţaţă, nici de frică!”

Vine şi-un Sultan pe patru:
„ – Doar n-o fi d’on căpitan?”
„ – Ăsta cere şi pe dracu’,
Vrea omletă de hultan!
Şi cum rîde? Ca la teatru!
N-ai ghicit. Eşti prost, Sultan.”

Hop, şi Rică, mai pe seară:
„ – Nu cumva o fi maior?” –
Zice cinciul, de ocară,
Prea mirat, bănuitor.
„ – La maiori le dă papară,
Dar arar…” „ – Nu cred.” „ – Să mor.!”

„ – N-am habar.” Soldatul şase
Se aşază-n post şi el e
Înciudat şi o descoase:
„ - Locotenent-colonel e?”
„ – Nu, lui ăsta-i dă la oase.
Vrea lichior… Lichea, Fănele!…”

Fănel sus pe cer priveşte
Cum cad stelele răscoapte:
„ – Număr gradele pe deşte,
N-am habar şi-i miez de noapte.”
Rîde baba şi porneşte
Taina şi cu schimbul şapte:

Domn’ Mitică, scund şi chel,
Dă ocol şi o îmbie:
„ – Nu-i aşa că-i colonel?”
„ – Ăsta-l roagă colonie
Să îi dea pe-un degeţel
Din sticluţa sidefie”.

„ – Trei mîrtani şi-un cîine copt!,
Eu mi-am luminat bostanul –
Zice sentinela opt,
Mădălin, ditai cîrlanul –
Să mă tai, de nu e moft:
Toboşar e barosanul!”

„ – Gogoşar?!… Bă, minte scurtă,
Cînd îl vede pe Dănciuc,
Bucuros se bate-n burtă,
Să-i dea lapte şi-n papuc!
Danciu-i face capul turtă
Şi dă-i ghionţi la mameluc!…”

La amiază, ora două,
Vine negrul costorar -
Un ţigan e-n postul nouă,
Zis Ranglo, un tip şucar!
Iar afară dă să plouă.
„ – Ar fi, ţaică, bucătar!”

Sare baba: „ – Mînca-te-aş!
Bre, Ranglo, Sultanul Porţii,
Bucătar e, şmecheraş,
Cel mai cel – să moară morţii! –
Să-ţi pun pilă, bulibaş,
La castron de zece porţii!…

Danciu-i şeful: „Lasă vorba,
Că-ţi dau lingura” şi, poc!,
Îl pocneşte cu cociorba,
Mama mamii lui de porc!
„Că-ţi dau strachina şi ciorba,
Numai dacă stai pe loc.””

Ranglo rîde: „ – Dup-amiază
Vine-n post, căci momentan
E la popotă, dă varză
Ca sarmale la cazan.
Ţaică, ai dănciuc de vază,
Cel mai brava din ţigani!”

La taifas, la adăpost,
Una, alta, timpul trece…
Intră şi Dănciucu-n post –
El e sentinela zece,
Dar gagiul n-ar fi prost –
Arămiul e berbece !

„ – Pupă-l muica, Danciu’ meu!,
Am plecat de vineri seară;
Bată-l Domnul, drumu-i greu,
Un pîrlit de drum de ţară.
Şi m-am rătăcit mereu,
De-am dormit prin ger, pe-afară.”

„ – Ce e, maică?…” „ – Ce să hie? –
Biata mamă îi zîmbeşte –
Păi, să vezi ce comedie:
Ţi-am adus o ţîr’ de peşte,
De Blagoveştenii fie –
Că Dănciucul meu pofteşte!…

Dar m-am luat cu taina, mamă,
C-un ostaş, cu alt ostaş,
Şi mi-au spus, să bagi de seamă,
C-ai fi prost, c-ai fi codaş,
Ba căprar sau, Doamne ia-mă,
Vreun sergent majur, trupaş.

Alt pîndar, un repetent,
Te-a dat fericit la dracu’,
C-ai fi su-lu-co-ti-nent,
Căpitan, maior, spanacu’…
Colonel sau, pe moment,
Gogoşar – ditai dănacul!

Două zile şi-nc-o noapte
La taclale dac-am stat,
N-am mîncat nici stele coapte,
Şi nici turtă, nici păsat;
Îmbucai, pe apucate,
O ţîr’ peşte, de-l stricat…

Ce rămase, l-am păstrat!” –
Baba ia din sîn un peşte,
Care pute de stricat,
Pute-pute, de trăzneşte! -
Iacătă-l, peşte sărat…
Ia-l, că poate-ţi trebuieşte!”

„ – Ce să hie? Hoit e! Pute!” –
Îşi dă greţuri ăl ţigan.
„ – Ia-l şi dă-l prin ciorbă iute;
Nu se simte la cazan.
Că-l mănîncă vreun răcute…
N-ai prin curte vreun mîrtan?

În majuri şi-n toţi căprarii,
Să dea guşterii în ei!
Toboşarii, gogoşarii,
Coloneii, cei mai cei -
Dar-ar turcii şi tătarii,
Mama mamii lor de zmei!”

Iaca vine ca muscalul
Un căprar puţin diliu,
Îşi frînează iute calul
Şi se zbiară la gagiu:
„ – Cînd soseşte generalul
Să mă chemi să viu să-l ţiu!”

Dup-un sfert apare insul,
Un bondoc înmiresmat
Cu parfum pe tot cuprinsul
Şi cu damf, ca omu’ beat;
Umblă baba după dînsul:
„ – Pe-unde dracu’ ai umblat?

Că te căută fiert căpraru’,
Ăl încălicat şi şui.
O-ncurcaşi!… Îmi dai sutaru’?
Să te scap din mîna lui!”
„ – Mamă, zău, e ghinăraru’,
Şi cu el să nu te pui!”

„ – Să trăiţi!”, zice, ca parul,
Ăl Dănciuc spre general.
„ – Lasă asta, dă-mi paharul…
Va să vin’-un amiral!
Să-l primească spirt căprarul,
Da’ să-l suie şi pe cal.

Să pui masa în Dumbravă,
Lîngă rîu, la Trei-Arţari.
Să-mi aduci vînat la tavă
Şi o Grasă de Cotnari -
Te-ai ales după ispravă,
C-un conced’ de zile mari.

Ia pe hoaşca a bătrînă,
Cazarmeaz-o, dă-i păpic,
Iar de vrea să stea la „Stînă”,
Poţi s-o ţii, nu zic nimic.
Eu aş vrea să mai rămînă,
Să ne joace din buric.”

„ – Ha, că bine zici matale!
Să-ţi dea baba în ghioc!
Mă faci „hoaşcă”, mareşale?
Te fac praştie, ghindoc!
N-ai habar ce geamparale
Ştie baba cînd ia foc!”

Ia ţiganca pe Dănciucu’
Şi-l descoase „ce şi cum”:
„ – Uită-te la zăbăucu’,
Ce vipuşcă, ce costum!
Să te văz că-i iei ciubucu’
Şi te-mbraci ca el, parfum!”

Generalul pleacă-n grabă
Cu Dănciucu, braţ la braţ,
Îndemnat să-i facă treabă,
Că-i flămînd şi cu nesaţ.
Şi-o cafea să puie, slabă,
Dar fierbinte şi cu zaţ.

Pleacă Danciu’. Socoteşte:
„Ce mai bucătar vestit!”
Ia putoarea lui de peşte
Şi-o aruncă la gătit.
„Fericit cine-l găseşte!…
De se prinde, m-am prăjit!”

…Pe la şase, jos, pe malul
Rîului, pe ududoi,
Vizitează amiralul
Pe bondoc, cu încă doi -
Regele şi mareşalul –
Şi chiolhanul e în toi!

Savin BADEA

CUIUL LUI PEPELEA

2009-12-20T09:06:00.000-08:00

CUIUL LUI PEPELEA

(DECAMERONUL OLTENESC, 2)

Prelucrare după o snoavă populară românească.
Parodie şi fabulă.

A fost cîndva un om frumos,
Isteţ, iubeţ, sărac, hazos –
« Bun gospodar, cu toate celea -
Totuşi, sărac, bietul Pepelea. »
El, într-o bună zi se-arată
Îndrăgostit lulea de-o fată,
O fată mîndră, ca o zînă,
Frumoasă foc, s-o iei de mînă,
Să cumperi lumînări de ceară
Curată şi s-o pui la scară,
Să o cununi şi la altar
Cu-acel Pepelea, om ştrengar.
Iar fata nu s-ar fi codit,
Dar tatăl fetei, om sucit,
Nu vrea s-audă de flăcău,
Că-i sărăntoc şi de neam rău.
“ – Măi, moşule, faci treabă proastă,
De nu-mi dai fata de nevastă. »
« – Mai puneţi pofta-n cui, băiete,
Că toate satele au fete !… »
« – Atunci, dacă-i aşa anume,
Am să-mi vînd casa, plec în lume!”
“ – Ţi-o cumpăr eu!” – zice-acel tată.
« – Bine, ţi-o vînd, dar ia-o toată,
Din cheutoare-n cheutoare,
Afară doar de-un lucru mare…
Acela, nu ! – un cui de lemn,
Bătut în casă ca însemn,
Pe partea dinspre răsărit –
Pe-acela să mi-l laşi înfipt. »
« – Ei, şi de ce ?! » – se miră moşul.
« – E pus anume de strămoşul –
O moştenire din părinţi,
Nu-l dau nici pe un car de sfinţi !
Hai, bate palma, facem pactul,
Tu scoate banii, eu scriu actul ! »
Omul dă banii şi se face
Un act pecetluit şi… pace !
Iar cel cu fata cea frumoasă
Se mută la Pepelea-n casă –
Pridvor, odăi încăpătoare,
Ferestre mari, strălucitoare,
Cu-mprejurime de livadă
Şi acareturi prin ogradă.
Le erau dragi toate acelea,
Numite « casa lui Pepelea »,
Dar lui Pepelea, drag ca pragul,
Îi era cuiul, cît ciomagul,
Cui – lemn de fag – bătut iţit,
Pe partea dinspre răsărit.
A doua zi, să vezi belele :
Vine Pepelea. « – Ce-i, Pepele ? »
« – Păi, am venit, acilea, eu,
Să-mi pun căciula-n cuiul meu, »
Iar omul cam strîmbă din nas,
Dar învoiala i-a rămas ! -
Si-apoi ce mai putea să facă,
Dacă aşa s-a scris în joacă ?!
A treia zi – la fel – belele:
Vine nebunul. « – Ce-i, Pepele ? »
« – Păi, am venit acilea eu,
Să-mi iau ce-am pus în cuiul meu. »
Şi-apoi aşa, mîine aşa,
Punea Pepelea ce avea,
Cîte ceva sau lua pripit,
Din cuiul de la răsărit,
Cui zdravăn, fain, un cui de lemn,
Bătut de moşu-său însemn.
Şi să vedeţi treabă isteaţă :
Se întîmpla de dimineaţă,
Cu pusul luat şi luatul pus,
Taman cînd omul era dus
În sat, la tîrg, să are gruiul…
Acasă, fata, cui şi şuiul.
Şi fata avea grijă ca
Să nu i-l scoată careva,
Cuiul acela pricopsit,
Din partea dinspre răsărit –
Nu vrea să piardă acel cui…
De ce? Ghiciţi, că nu vă spui ! –
Nu pot, nu vreau… să vreau, nu ştiu –
Pepelea a rămas tot viu,
Casa rămase în picioare
Şi în perete cuiul mare:
Pepelea-ndrăgostit de cui
Şi fata după… cuiul lui.
Dar nu prea mult, căci într-o zi,
Prin sat o nuntă se porni:
Pepelea s-a-nsurat « acasă »
Şi-a luat pe fată de mireasă,
Fată cuminte, păzind cuiul,
În casa ce-o vînduse şuiul.

M-am dus la moş c-o vorbă – spui :
« – Prea bine, moşule Băcui,
Ce te-a făcut să îţi măriţi
Fata cu unul fără minţi ?
Tocmai cu-acela din zăluzi,
De care nici nu vreai s-auzi ? »
« – Ce m-a făcut ? – zise Băcuiul –
Păi, cuiul lui Pepelea, cuiul !…
Îi zic, ast’ vară, ălui prost,
Că-i prea glumeţ şi n-are rost…
Dar el, rîzînd: “Scăpare nu-i!
Dă fata, că mai am un cui!”
Şi ca să ştiu că nu glumeşte
Mi-arată « cuiul », voiniceşte :
Avea nărodul căscăui
Un ditamai piroi, nu cui.
De-l mai vedea şi fata mea,
Se-ngreuna cum de-l vedea.
Geaba mă luam de viaţa lui,
Că pofta nu se pune-n cui.
Şi mi-ar fi zis : « Neică Băcuiu,
Îţi las şi fata, las şi cuiul !… »
Sau : « Joaca s-a sfîrşit, e gata,
Rămîi cu cuiul, eu cu fata!”-
M-ar fi lăsat bătrîn, nebun,
Cu ochii pironiţi la drum,
Neputincios, c-un cui folos,
De rîsul lumii, dar băţos…
Aşa că mi-a rămas – nu pot,
Să nu-i dau cuiul, fată, tot ! –
Îi dau şi haina de pe mine,
Să mîntui treaba asta bine :
Nebunul poa’ să-mi ia şi pielea,
S-o puie-n cuiul lui Pepelea.
Însă să ştii : povestea toată
Nu-i doar c-un cui, ci două, iată.
Am pus-o, zău, de mămăligă –
« Cine nu riscă, nu cîştigă ! »

Savin BADEA

MĂGARUL ŞI LUPUL

2009-12-20T08:56:00.000-08:00

MĂGARUL ŞI LUPUL

(DECAMERONUL OLTENESC, 3)

Fabulă.

După un banc (spus de Florin PIERSIC la TV).

Un măgar bun de samar

Se priveşte în oglindă:

„ – Îh! – se plînge – biet măgar,

Cu urechile la grindă!”

Şi se-nmoaie bleg pe noadă,

Trist privindu-se şi-n jos…

Dar acolo ce să vadă? –

Ditai falusul băţos!

„ – Ha!” – s-a luminat la moacă,

Numai zîmbet, plin de fum… –

„ – Am urechi prea lungi? Mai treacă…

Dar ce sculă am, parfum!”

„ – I-ha! I-ha!…I-ha! I-ha!…” –

Galopează-n crîng cu foc,

Dînd în jurul lui cu tifla –

„ – Ce mai sculă am, bîzdoc!”

Şi se-opreşte-n fuga mare

În dumbravă, pe-un imaş,

Lîngă un gropan în care

A căzut un Iepuraş:

„ – Scoate-mă din hău afară,

Te rog, Domnu’ Măgăruş,

C-am să-ţi dau plocon, la vară,

Un vătui frumos!…” „ – Acuş!”

Bagă ranga-i, fără milă,

Ca pe-o mînă în gropan

Şi, scoţînd pe Iepurilă,

Îl aruncă pe tăpşan.

Mai apoi, tot sare, sare,

Repetînd „I-ha!” dement –

Dînd de un gropan mai mare,

Cade, nefiind atent.

Strigă „ – Ajutor!”, de frică,

Din prăpăstii, cu ecou,

Şi-l aude Lupul Trică,

Urmărind trei vaci şi-un bou.

„ – Scoate-mă din hău afară,

Te rog, Domnu’ Lup, acuş,

Că-ţi voi da plocon la vară,

Dar superb, un măgăruş!”

Şi aşteaptă scula care

Îl va scoate la liman –

Doar e Lup şi-i cel mai tare,

Şef de haită, barosan.

Însă Lupul, panglicarul,

Cu mişcări de crai galant,

Scoate leneş celularul,

Apelînd pe Elefant.

„ – Domnu’ Trompy, vin’ degrabă,

Că-i nevoie de mata:

Să scoţi un măgar de treabă –

A căzut într-o hazna!”

Elefantul vine iute,

Ia pe trompă pe-l măgar

Şi îl scoate-n trei minute,

Fără opinteli măcar.

Zice-Asinul: „ – Har cu carul! –

Telefonu-i lucru rar! –

Da-n zadar ai celularul,

De n-ai sculă de măgar!”

MORALA:

Cine-l are – lucru mare –

Să vorbească de nebun! –

Ştremeleag dacă nu are,

Şef să fie, la ce bun!?

Savin BADEA

TRIPLETA

2009-12-20T08:51:00.000-08:00

TRIPLETA

(DECAMERONUL OLTENESC, 4)

Fabulă.

După o snoavă (spusă de Bebe Bumbucea).

Un prieten din aceia pe cari nu-i vezi cu anii

Veni să-l viziteze pe Ţurl’ al Babii Stanii.

Se puse masă mare, întinsă şi bogată.

Băură şi mîncară, vorbind despre armată.

Dar timpul trecu iute, venind şi înserarea,

Cei doi nu terminară nici ţuica, nici mîncarea.

Mai pe la miezul nopţii: „ – Amice, plec acas’…”

„ – Vai, nu se poate, dragă. Nici gînd… că nu te las!

Mai trăncănim o leacă. Rămîi să dormi la noi.

E loc şi pentru- al treilea, am ditamai pătoi.”

Şi, uite-aşa, cu rugă, amicul a rămas

Să doarmă la Ţurlică, pînă în zori, un ceas.

Amicul, gazda, soaţa-i – ca ciorile pe fir -

S-aşază şi se culcă, tustrei în pat, în şir.

Pe gazdă, mai spre ziuă, l-apucă o scăpare,

De aia, întărită, de-i musai uşurare.

Încet, pe nesimţite, îşi părăseşte patul

Şi iese-n frig, afară, să slobode udatul.

Se varsă zorii limpezi şi soarele răsare:

Ca fermecat, Ţurlică adoarme din picioare.

În lipsa lui, rămaşii, s-au luat cu mîngîiatul,

Aşa, pe deşelate, mai să fărîme patul.

Cînd reveni Ţurlică, amicul sta pe-un sîn:

„ – Ce faci, mă rog, amice?” „ – Ascult la un plămîn.

E radio acilea şi-i meci, prima repriză,

Se dă urît la gioale, joc îndrăcit, cu miză!”

Se pune şi nărodul la sînul celălalt -

Între cei doi femeia – lemn, stîncă de bazalt!

„ – N-aud nimic, amice! Ce meci şi ce repriză?”

„ – Normal! Tu nu ai ştecher – ca mine – pus în priză!”

MORALA este simplă: „Să nu-ncercaţi, şi-n joacă,

Să puneţi două săbii într-o aceiaşi teacă!”

Savin BADEA

TINERII CĂSĂTORIŢI

2009-12-20T08:32:00.000-08:00

Doi tineri erau casatoriti doar de doua saptamani !

Sotul, desi era foarte indragostit, abia astepta sa iasa in oras cu
vechii lui prieteni sa petreaca.
Asa ca ii spuse sotiei:

"Scumpa mea, vin repede."
"Unde mergi iubitel?" intreba sotia.
"Merg pana la bar, draguto. Sa beau o bere."
Sotia spuse: "Vrei bere dragostea mea?"

Deschise usa de la frigider si ii arata 25 de tipuri diferite de bere,
din 12 tari diferite: Germania, Olanda, Japonia , India ...

Sotul nu stia ce sa faca, sigurul lucru pe care a fost in stare sa il
spuna a fost:

"Da, acadeaua mea... dar la bar... stii tu... au halbe
inghetate..."

Nu a apucat sa termine fraza ca sotia il intrerupse: "Vrei halba
inghetata, iepuras?" si scoase din congelator o halba atat de inghetata
ca abia putea sa o tina in mana.
Sotul devenise cam palid, dar spuse:

"Da, motanel, dar la bar au tot felul de gustari delicioase... Nu stau mult, vin imediat. Promit. Ok?"
"Vrei gustari, papusel?" Deschise cuptorul si scoase 5 tavi cu diverse
gustari aburinde (aripi de pui, ciuperci, coaste de porc...)

"Dar draga mea.. la bar... stii, se mai injura, se vorbeste urat..."

"Vrei vorbe urate, draga? AUZI BAI , PULICA ! BEA-TI IN PIZDA MA-TII BEREA-N
NENOROCITA AIA DE HALBA INGHETATA SI MANANCA-TI CACATURILE ALEA DE GUSTARI ,
PENTRU CA ESTI INSURAT, SI NU MERGI NICAIERI !!! CLAR, NENOROCITULE?!!!"

si au trait fericiti pana la adanci batraneti.... (De pe internet, de la neneamircea)

CE MI-A TRIMIS neneamircea

2009-12-20T08:17:00.001-08:00

Savin BADEA - ORA SEXUALA

O RARITATE DE BĂRBAT

Sa tot iubesti! Sexul prelungeste viata

BANC

DOUĂ PĂSĂRICI...

A fost descoperit “stramosul” vibratorului

Valeriu Popa - Sfaturi

BANC

Bigamia înseamnă să ai o nevastă în plus. Monogamia e acelaşi lucru. (Oscar Wilde)

1000

UN ARTICOL TRĂZNET de Andrei PĂUNESCU

Fotbalul şi cultura generală

DE LAPTE - OLTENIADA - DIVINA COMEDIE OLTENEASCĂ şi DECAMERONUL OLTENESC

DE LAPTE - OLTENIADA - DIVINA COMEDIE OLTENEASCĂ şi DECAMERONUL OLTENESC

ATENŢIE! TE ÎMPUŞCĂ DACĂ NU EŞTI BUN!

CARICATURI

BALADA PIZDEI - George TOPÎRCEANU

ZARAZA - Tangou Argentina

Clătite şi sex în bucătărie

MI-A IEŞIT ÎN CALE UN BĂIAT! - Anda CĂLUGĂREANU

ŞI TU VEI AVEA O IUBIRE! - Anda CĂLUGĂREANU

SEX, ÎNGHEŢATĂ

Bărbaţii preferă sexul, femeile îngheţata

ÎNGHEŢATA PE BĂŢ

ÎNGHEŢATA TURCEASCĂ

BLOGURILE MELE

ÎNGHEŢATĂ TURCEASCĂ

MOTAN OBRAZNIC

RECLAMĂ

CADOU DE LA MOŞ SAVIN

GHICITORI NEVINOVATE DIN FOLCLORUL ROMANESC

AŞA DA POLIŢISTĂ!

Ce-au ajuns cei 7 ani de acasă

MESAJE

DRAPELE

TRAFIC

PLANIGLOB

VREMEA

BANC

VORBA AIA

TEXTE DE Ion PRIBEAGU

Ion PRIBEAGU - POEZII

CHEIA

Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia

POEZIOALA DESPLE SECS

SURPRIZE, SURPRIZE!

CADOU DE MOŞ CRĂCIUN

VALOAREA UNEI FEMEI

PROBA CÎNTARULUI

CE E POLITICA

POVESTE ORIENTALĂ

CIORBA DIN TOPOR

BĂRBAŢII

IUBIREA

MINUNEA

Nicolae VERMONT - NUD

NUDUL FEMININ ÎN ARTĂ

Nudul feminin in arta - FamousWhy

"PE FIECARE FATĂ O AŞTEAPTĂ UN BĂIAT!"

candid_camera_injection

PESTE CĂCIULĂ

Concurs de lipsa de....

Le-am dat adresa ta...sunt in drum spre tine

BASIC INSTINCT

FETE SEXY

ORA DE GOLF

TERAPIE LA BAZIN

LA FRIZER

GRADELE MILITARE

CUIUL LUI PEPELEA

MĂGARUL ŞI LUPUL

TRIPLETA

TINERII CĂSĂTORIŢI

CE MI-A TRIMIS neneamircea

Pentru barbatul cuminte: un cadou sexy, de la Mosu'