Sa tot iubesti! Sexul prelungeste viata

Sa tot iubesti! Sexul prelungeste viata

Sexul regulat este una dintre metodele naturale de prevenire a bolilor şi prelungeşte viaţa, conform unui studiu. Experţii susţin că este sănătos să faci sex de patru ori pe săptămână. "Dacă faceţi sex de trei-patru ori pe săptămână şansele să faceţi infarct sunt foarte mici. Sexul reduce stressul, îţi dă satisfacţii şi după sex dormi mai bine. Persoanele în vârstă îşi fac de multe ori griji că efortul depus în timpul sexului ar putea să cauzeze un infract, dar nu este aşa. În urma cercetărilor s-a demonstrat că frecvenţa sexului nu este asociată cu infarctul. Cercetătorii susţin că dacă faci sex de minim două ori pe săptămână se reduce riscul unui atac de cord fatal pentru jumătate dintre bărbaţi, în comparaţie cu cei care fac sex doar o dată pe lună", spun cercetătorii.

Sursa: Cancan  10 August 2010 - alte titluri din ziarul online www.cancan.ro

BANC

Un tip bine întâlnește o tipa, buna, si vrea s-o ia de nevasta pe loc, orbit de frumusețea ei.

- Dar nu știm nimic unul despre celalalt, spune ea.

- Dar nu-i nimic, aflam pe parcurs, ne descoperim încetul cu încetul, o liniștește el.

Asa ca ea a acceptat, s-au căsătorit, si au plecat in luna de miere la mare.

Intr-o dimineață, pe când erau la plaja pe marginea piscinei, el se ridica de pe șezlong, se cațără la trambulina de 10 metri si executa o săritură șurub cu 2 întoarceri la 90 de grade si o rotație completa, apoi o intrare perfecta in apa la aterizare. Dupa încă vreo câteva demonstrații, se întoarce înapoi pe sezlong ca si cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

- Ai fost incredibil, iubitule, il întâmpină ea, inca surprinsa de reprezentație.

- Am fost campion olimpic la sărituri. Vezi, ti-am spus ca ne vom cunoaște încetul cu încetul.

Ea se ridica de pe șezlong, intra in piscina si începe sa înoate. Dupa 50 de lungimi de bazin, fără pauza, se intoarce înapoi pe șezlong, nearatand nici cel mai mic semn de oboseala.

- Ooo, incredibil, te pomenești ca si tu ai fost campioana la vreo proba de rezistenta la înot?

- Nu”, spune ea, “am fost curvă la Brăila, dar lucram pe ambele maluri ale Dunării…

DOUĂ PĂSĂRICI...

 

Sursa: http://romanicablues.wordpress.com/2010/06/11/gabriela-cristea

A fost descoperit “stramosul” vibratorului

Obiectul dezgropat de arheologii suedezi in situl mezolitic de la Motala este un corn de piatra, iar forma lui explicit falica i-a facut pe specialisti sa lanseze ipoteza ca ar fi vorba despre un precursor al vibratorului modern.

De altfel, nu este prima oara cand arheologii descopera printre relicvele antice ustensile care evoca membrul masculin. Cel mai vechi dateaza de peste 28.000 de ani, era de piatra, a fost descoperit in Germania in 2005 (in grota Hohle Fels) si avea 20 cm lungime si un diametru de 3 cm.
10 cm si jumatate si un diametru de circa 2 cm; acestea sunt dimensiunile "vibratorului" descoperit la Motala. Potrivit arheologului Gsran Gruber de la National Heritage Board, asemanarea obiectului, scos la iveala din sedimentele de pe fundul fluviului, alcatuit din material organic, este inechivocabila, dar e foarte posibil sa fi fost utilizat si (sau exclusiv) ca dalta, fara niciun scop sexual; ba chiar, pe blogul lui Gruber, un cititor sustine ca seamana cu un instrument utilizat de mama lui la macinarea ardeiului iute.

Sursa: Corriere della Sera
CITESTE SI:

• Scheletul femeii-vampir, scos la lumina in Venetia
• Artefacte neasteptate schimba istoria orasului Istanbul
• Si oamenii preistorici se duceau la... "film"

Valeriu Popa - Sfaturi

Frica micşorează diametrul vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzeză boli organice, cum ar fi boala coronariană  (ischemia), hepatita, impotenţa şi frigiditatea sexuală, boli de piele, nevroze şi psihoze.

Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta ea vine prin moarte Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime. 

Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate.

Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune v-a iradia atât de multă iubire către întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.

Cum dăruieşti aşa primeşti. Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior. Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa.  Să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând  oferim libertate. Să alegi calea iertării,  pentru că numai ea desface rana încleştată în timp. Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru nu vă va ierta vouă greşelile.

 Dependenţa naşte frica, îndoiala, depresia şi supărarea.  Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica dorinţele omeneşti cu atât  va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere. 

Orice dorinţă când se agaţă de tine devine stăpânul tău. 

   Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complect. Astfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.

    Dependenţa naşte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar.  Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică  dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea.  Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă.Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor

 

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre  problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri. Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia.  Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie dacă nu vă enervaţi trufia descreşte. Deci ţânţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei..
     Dac ă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimente acasă. Ieşiţi în stradă- cu deosebire în locurile înverzite - şi plimbaţi-vă.  Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi a-ţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă.

 

Dacă vorbim la telefonul mobil în primele 30 de secunde energia organismului blochează influenţele negative, ulterior începe să cedeze lent. O convorbire telefonică ce durează mai mult de un minut se poate răsfrânge negativ asupra sănătăţii. De altfel, oricât ar părea de straniu, cel mai puternic pătimeşte nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar.  După o convorbire de trei minute are loc deformarea câmpului în zona capului, în zona sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) şi, de asemenea, în zona   primei chakre. O convorbiretelefonică care depăşeşte un minut este de nedorit.

 

Mâncatul este un serviciu divin şi, ca atare, nu trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă apăsătoare. Măncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu şi este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună măncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. Dacă atmosfera în care gătiţi (gândurile şi sentimentele)şi măncaţi este tensionată.

 Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.

 

Dacă un om fură şi înşelă pe alţii o viaţă întreagă, el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut  altora. În concluzie,cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual va recolta răul fizic sau spiritual.

 Ataşamentul  înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc).  Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşam, în acelaş timp suferă şi cel ce se ataşează.
     Dacă omul se ataşează sufleteşte de: hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustare.  În această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul. Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt.  Cu cât suntem mai ataşaţi de stabilitate cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi. 

    Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiare şi a acelora din afara familiei.

 În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el.   

    Dependenţa de valorile umane ne va omorî în cet ul cu în cet ul şi spiritul şi sufletul.
Când căsătoria este bazată numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi îndelungată. Când sentimentele slăbesc intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă.

     Familiile care sunt întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează mult.  Un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Fiecare om are personalitatea lui proprie şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l consideraţi pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate şi cerinţe proprii.

Violenţa în famile vine din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii. Cînd controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel  devii vampir energetic. Ori de cîte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri  abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună.. Femeile din viaţa ta sunt doar începutul experienţei tale cu ele. Dacă tepărăsesc ia-le aşa cum sunt şi mulţumeşte-le că te-au părăsit

 

 

Căsătoria trebuie studiată întâi cu ochiul, apoi cu microscopul şi în sfârşit cu telescopul. Cu cât ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrânim şi ne despărţim repede de viaţă. 

  Gelozia de regulă provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatismele capului, diabet,  inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă.

    Atunci când soţia este geloasă îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi posibilitatea apariţiei unor afecţiuni. Gelozia şi supărarea unei femei generează tocmai acele afecţiuni care ne scurtează viaţa, apropiind bătrâneţea. Uneori la femeie gelozia, supărările şi pretenţiile pot fi atât de profunde încât soţul poate muri sau se poate îmbolnăvi grav.
     Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că ei mutilează în primul rând sufletele copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.
 &n bsp;   
Femeia geloasă şi supărăcioasă atacă în plan subtil pe soţul său. În această situaţie soţul fie se va îmbolnăvi în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa.
    Dacă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive de profunzime, atunci puteţi avea probleme cu orice animal, veţi putea avea şi alergie şi boli contactate de la ele. De asemenea, veţi putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.

 Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plîngeţi agresiunea apărută se distruge

Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare.

Adevărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scăzut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustări, a reprimării dragostei faţă de oameni. Omul trebuie să în cet eze să mai poarte supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea.

 Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate  gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei conform
 căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine. 

    De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi. 

    Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente   etc. se întorc la noi producănd efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea oricând aveţi gânduri negative despre o
 persoană să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei. Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice  gând rău reprezintă un atac  energetic care aduce un prejudiciu omului  respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru . 

    Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om. 

Imaginaţia are puterea de a crea realitatea. Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat. 

Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie completă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia. Principala informaţie ereditarăse transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi, de aceea,  trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează activ pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câ mpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului.

     O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionează asupra copilului care se va naşte supărăcios sau pot  apărea tulburări ale vederii sau auzului. Dacă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrânge neîntârziat asupra copilului. Să nu uitaţi că atunci când ucideţi iubirea înfăptuiţi o crimă.

Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului,care poate determina diferite  neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Supărarea copilului pe părinţii săi, a părinţilor pe copii creiază ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave. Pentru ca să se nască un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt. În
 timpul sarcinii femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască sentimente negative..  Ea trebuie să accepte cu seninătate realitatea, aşa cum este şi să nu&nb sp;admită părerile de rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul.
Femeile gravide să nu vizioneze filme care răspândesc violenţa, întrucât agresivitatea lor subconştientă devine necontrolabilă, cu efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. De aceea oamenii adulţi şi copiii ar trebui să vizioneze numai opere de artă, al căror nivel de agresiune subconştientă este negativ.  Naşterea cu picioarele înainte şi prin cezariană reprezintă o trufie ridicată a mame copilului. Naşterea prematură înseamnă umilirea mândriei. Copiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar aceasta înseamnă aceaşi blocare a mândriei. 

     Când  părinţii aleg numele copilului acesta se fixează în karma copilului şi îi influenţează structurile câmpului. 

Numele se întipăreşte în câmpul bioenergetic şi depinde de karma celui al cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu întâmplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi. Karma luminoasă, pură a sfinţilor se unea cu karma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui.
     Dându-i copilului numele unei rude riscăm, deoarece greşelile şi viciile sale va trebui să le ispăşească cel care a luat odată cu numele şi o parte dinkarmă, adică copilul. O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. Pentru uciderea iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fica şi nepoata, adică urmaşii ei. În cazul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur - vinovatul, în cazul lovirii bioenergetice înt rucât omul este la nivelul biocâmpurilor, într-o conecsiune directă cu toate rudele sale, cu copii săi, lovitura traversează întregul lanţ de rudenie. Şi ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia. O femeie şi-a sfătuit prietena să facă un avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorteze. Această dorinţă exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor pentrucare omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa. O femeie şi-a abandonat copilul în spital. Prin aceasta ea a săvârşit o crimă atât de mare încât nimeni n-o putea absolvi de pedeapsă. Dragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, exprimată prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, ne mai vorbind de avort, în special în fazele înaintate, renegarea omului iubit şi nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar şi cu gândul, poate duce la urmări din cele mai grave. 

    Sub nici un motiv să nu spui unui copil: eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost etc. fiindcă aceasta  creează în el cusurul ce i se reproşează.  Mama care spune copilului: uite dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înveţi bine îţi cumpăr cutare lucru face din copilul său un sclav al cărui stăpân va fi lucrul promis. Dacă părintele îndeplineşte toate capriciile copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se  transformă într-un tiran şi poate muri.
     Dacă copilul este ocrotit în permanenţă el se va deprinde a nu se mai păzi singur şi în acest mod îşi va pregăti primejdii în viitor. Mamele care se sacrifică până la umilinţă pentru binele copiilor lor sfârşesc într-o&nb sp;mare amărăciune. La fel şi copiii, de a căror naştere părinţii nu s-au bucurat, sunt profund nenorociţi, întrucât trăiesc  într-un chin spiritual.
     Copiii trataţi cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea în părinţii lor adevăraţi duşmani, cănd aceştia întrebuinţează continuu pedepse şi ameninţări. 

 Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar ea, la rândul ei, permiţând să fie exploatată din toate punctele de vedere. În acest mod străzile se umplu în permanenţă de copii neajutoraţi, incapabili de a se îngriji pe ei însăşi.

     Să mulţumeşti părinţilor ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi ţie îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi ei mâine.

Egoismul, cruzimea închid canalele energetice de legătură cu Dumnezeu şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară întreţinerii vieţii. În această situaţie el este nevoit să ia energia de la alţi oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protecţie al copiilor săi. Copii încep să fie bolnavi, pot avea tulburări psihice şi alte probleme. Când simţiţi că cineva vă fură energia,rugaţi-vă ca aceluia să-i fie dăruită iubirea divină şi energia care-l va schimba, îi va purifica sufletul şi-L va uni cu Dumnezeu.
     Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oamen i insensibili la nevoile altora.  O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială. Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţă. Contactele cu  ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă.   Prin gândurile voastre puteţi să schimbaţi un egoist făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibraţii de generozitate şi bunăvionţă.
Dispreţul faţă de noi şi profunda nemulţumire faţă de sine constituie o agresiune faţă de Dumnezeu.  Dispreţul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea faţă de un alt om.  Orice ticăloşie ar comite un om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea faţă de el.
     Bărbatul care dispreţuieşte femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite b oli şi îmbătrâneşte mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbaţi atitudinea faţă de femei şi faţă de situaţiile legate de ele. 

     Trufia şi dispreţul faţă de oameni generează lipsa dorinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii.
 Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o  urăşti. Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului.Acesta începe de la cap. De aceea se blocheză biocâmpul în regiunea capului..  În curând dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea, se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.

 Nimeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte. Zgârcenia şi economia aduc boală şi dezastre.

 Multumesc Doamne pentru Tot ceea ce imi daruiesti!

 Deci secretul armoniei este ... sa ne imaginam iubire !!!

De la neneamircea / Mircea CERCELARU

BANC

Bigamia înseamnă să ai o nevastă în plus. Monogamia e acelaşi lucru. (Oscar Wilde)

1000

I-au trecut prin pat 1.000 de barbati

Inspirata de personajul Samantha Jones, interpretat de actrita Kim Cattrall in serialul "Totul despre sex", bruneta Christina Saunders si-a propus sa aiba cat mai multi parteneri de sex. In zece ani, ea a avut o mie de amanti. La 30 de ani, Christina Saunders, o bruneta focoasa din orasul britanic Hertfordshire, are in palmares un record incredibil. In doar zece ani, femeia a facut sex cu 1.000 de barbati, in speranta ca aceasta experienta ii va aduce implinirea si o va transforma intr-o femeie de succes. In doar o saptamana, in vacanta petrecuta la Ibiza, englezoaica s-a culcat cu 15 barbati diferiti. "Modelul meu a fost Samantha, personajul interpretat de actrita Kim Cattrall in serialul "Totul despre sex". Mi-a placut atitudinea pe care o avea fata de barbati si am vrut sa vad si eu cum e sa consumi masculi pe banda rulanta", a povestit Christina, care a tinut o evidenta clara a barbatilor cu care a facut amor si le-a dat chiar si note. Acum insa, dupa ce a trecut de partenerul de sex cu numarul 1.000, bruneta are regrete. "Mi-am pierdut prietenii, care au ajuns sa ma considere o tarfa", a explicat bruneta.

Sursa: Cancan  19 Iulie 2010 - alte titluri din ziarul online www.cancan.ro

UN ARTICOL TRĂZNET de Andrei PĂUNESCU

Fotbalul şi cultura generală

Nu tot ce este legat de fotbal înseamnă incultură şi ignoranţă. Până acum 20 de ani, devenise un obicei ca numele echipelor (mai ales) de fotbal să ne fixeze în minte, fără să vrem, harta hidrografică, montană, industrială, agricolă, feroviară, militară, universitară, culturală, istorică a României, ca într-o sinteză eficientă pentru cultura generală a celor mulţi care nu se omoară cu datul pe la şcoală. Acum, tendinţa este ca echipele să poarte nume aşa-zis moderne, mult mai mult legate de prezentul comercial efemer al patronilor, decât de eternitatea geografiei şi istoriei noastre. Sunt situaţii în care patronii aleg nume proaste, când ar avea atâtea variante bune, dar sunt şi situaţii când, orice ar face, tot dau în caraghioslâc. Ce să faci, ce nume să pui, dacă echipa ta este din Traian, Ovidiu, Kogălniceanu, Valea Ciorii sau Mitoc? Şi numele vechi, şi numele noi sunt, însă, parte din vitrina fotbalului românesc, care arată când ca un piedestal glorios, când ca o ştampilă a falimentului, când ca o listă de preselecţie pentru un mare festival de umor mai mult sau mai puţin involuntar, când ca un atlas util, care conţine date reprezentative despre România, cea „tristă, plină de humor”. Între nobleţe şi ridicol, între util şi absurd, sportul românesc trăieşte un continuu botez, plin de imaginaţie.

Reţeaua hidrografică

Dacă un nume ca Dunărea Galaţi era şi este aproape o tautologie, pentru că şi analfabeţii aud, cumva, de fluviul naţional, altfel stau lucrurile cu alte cursuri de apă. Fără să se uite prin plictisitoarele cărţi de geografie, suporterii iute chiulangii din sălile de clasă către mai palpitantele stadioane sau maidane ştiu măcar, parcurgând rezultatele vechi sau noi din campionat, pe unde trec Mureşul (Mureşul Deva, Mureşul Tg. Mureş, Mureşul Gâmbaş), Oltul (Oltul Slatina, Oltul Sfântu Gheorghe), Someşul (Someşul Satu Mare, Someş Gaz Beclean), Jiul (Jiul Petroşani, Jiul Rovinari), Lotrul (Lotrul Brezoi), Siretul (Siretul Paşcani, Siretul Prăjeşti), Prutul (Prutul Rădăuţi), Argeşul (F.C. Argeş Piteşti, Argeşul Mihăileşti, Argeşul Grădinari), Arieşul (Arieşul Turda), Timişul (Albina), Olteţul (Osica), Ozana (Timişeşti), Bistriţa (Broşteni), Bistriţa Aurie (Cârlibaba), Neajlovul (Iepureşti), Topologul (Nicolae Bălcescu), Deznăţuiul (Giurgiţa). Toate se varsă, finalmente, în aceeaşi Dunăre, mai în amonte sau mai în aval de Giurgiu, Turnu Măgurele, Islaz, Giurgeni, Gighera, Bistreţ şi Calafat, localităţi ale altor echipe cu numele Dunărea, mai modeste în performanţe decât gălăţenii. Îngrijorător este că nicio veste fotbalistică nu ne vine dinspre cursurile de apă dâmboviţene Bezdean şi Bizdidel, meleaguri unde se pare că fotbalul este lăsat pe pista uitării. Sonoritatea hidrografică finală cea mai frumoasă este, firesc, Delta Tulcea, echipă care nu a reuşit niciodată să iasă din mizeria diviziilor inferioare, fiind blocată de aluviunile provinciale care se depun în clasament.

Reţeaua montană

Ce s-ar fi făcut cei ce nu iubesc orele de geografie, hărţile şi atlasurile, dacă nu ar fi fost bombardaţi cu nume precum Ceahlăul Piatra Neamţ, Rarăul Câmpulung Moldovenesc, Parângul Sadu, Retezatul Haţeg (nume care poate crea confuzii cu obiceiul, abolit, al decapitării greşiţilor), Măgura Târgu Ocna, Măgura Pui, FC Movila şi atotcuprinzătorul nume Carpaţi Sinaia sau Carpaţi Nehoiu?

Reţeaua Provincie-Regiune-Judeţ-Grotă

Dacă există dubii în legătură cu poziţionarea pe hartă a anumitor localităţi sau incertitudini cu privire la ce oraşe se află în anumite judeţe, regiuni şi provincii istorice, sar în ajutor nume ca Bihorul Beiuş, Muscelul Câmpulung, Marmaţia Sighetu Marmaţiei, Bărăganul Ciulniţa, Peştera Dobrogei Peştera, Moldova Drăguşeni, Ardealul Cluj, Muntenia Prahova şi Bucovina, care este numele câtorva echipe, printre care cele din Suceava, Calafindeşti şi Şerbăuţi.

Reţeaua industrială

Fie că mai există sau nu, fie că este reprezentată de nume din vremea socialismului care a învins până a falimentat sau din vremea capitalismului care a falimentat înainte de a învinge, industria românească rămâne în memorie măcar prin echipele sportive care au reprezentat-o:

- Petrol şi Gaze: Petrolul Ploieşti, Potcoava, Brăila, Târgovişte, Berca, Moineşti, Teleajen, Videle, Roata, Ţicleni, Oil Terminal Constanţa, Petrom Chimia Craiova, Astra Ploieşti, RAFO Oneşti, Midia Năvodari, Petrolistul Kaproni Boldeşti; Gaz Metan Mediaş, Craiova, Podari, Târgu Mureş;

- Minerit: Minerul Lupeni, Paroşeni, Anina, Certej, Motru, Mătăsari, Mehedinţi Valea Copcii, Dognecea, Uricani; Aurul Brad, Minaur Baia Mare;

- Energetică: Energia Rovinari, Energetica Tismana, Ştiinţa Turceni;

- Siderurgie, Metalurgie: Oţelul Galaţi, Târgovişte, Ştei; Aluminiul Slatina (devenită ALRO), Laminorul Roman, Nădrag; Metalurgistul Cugir, Sadu, UCM Reşiţa (Combinatul Metalurgic), Metalul Bucureşti, Aiud, Bocşa, Oţelu Roşu, Plopeni şi, mai ales, tare ca fierul, viril ca oţelul - Metalul Băicoi!

- Chimie: Chimia Râmnicu Vâlcea, Brazi, Oltchim Râmnicu Vâlcea; Chimica Târnăveni, Găeşti, Soda Ocna Mureş, Nitramonia Făgăraş;

- Materiale de construcţii, proiectări şi construcţii: Cimentul Medgidia, Fieni, Bicaz; Industria Sârmei Câmpia Turzii; Marmosim Simeria, Marmura Deleni, ICSIM Bucureşti, ISPH şi ISPE Bucureşti, Granitul Babadag;

- Maşini, avioane, utilaje, agregate, piese de schimb, cauciuc: Dacia Piteşti şi Mioveni, ARO Câmpulung, Electroputere Craiova, Rulmentul Braşov, Bârlad, Alexandria; Tractorul Braşov, Steagul Roşu Braşov, Autobuzul Bucureşti (devenită Rocar), Aerostar Bacău, Vagonul Arad, Petrotub Roman, Aversa Bucureşti (pompe), Precizia Săcele, Mecanică Fină Bucureşti, Danubiana Bucureşti;

- Transporturi maritime: Farul Constanţa şi Tuzla, Portul Constanţa, Ecluza Agigea;

- Automatizări, Electrotehnică şi Electronică: Automatica Bucureşti, Electronica Bucureşti, Flacăra Automecanica Moreni, Arctic Găeşti;

- Industrie uşoară şi prelucrătoare: Relonul Săvineşti, UT Arad (Uzinele Textile), Viscofil Bucureşti şi Popeşti-Leordeni, Mobila Satu Mare, Lacul Ursu Mobila Sovata şi un nume atât de catifelat, Vâscoza Bucureşti.

Reţeaua Agricolă, Silvicolă, Piscicolă, Pomicolă, Viticolă şi nu numai

Cu un asemenea pământ roditor, România nu putea să nu aibă o mulţime de echipe cu numele Recolta, chiar dacă, adesea, roadele erau şi sunt mai mult pe hârtie decât în depozite, silozuri şi hambare, la Tufeşti, Urzica, Bărcăneşti, Suhaia, Stoicăneşti, Urzicuţa, Alma, Boian, Fântânele. Apropo de Recolta Fântânele, un jucător al acestei formaţii a bătut crunt arbitrul în meciul cu cei dela Ştiinţa Mitoc dela începutul anului 2010, demonstrând că lupta de clasă continuă în România, în cazul de faţă între ţăranii din Fântânele şi intelectualii, oamenii de ştiinţă din Mitoc. Dar agricultura nu se rezumă la recolte. Există AS Spic de Grâu Bucureşti, Spicul Mocira, Colilia, Şeica Mare, Agrostar Bârca, Pomicola Pogana, Pomicultorul Cândeşti şi Avicola Crevedia.

Unde să se refugieze românii, în clipe de restrişte, dacă nu în păduri sau în tribune la Foresta Fălticeni sau Mălini, Forestierul Frumosu, Moldo Forest Moldova Nouă, Bradul Caşin şi Putna, Stejarul Vlădeşti şi Cajvana, Arinul Dorna Arini, Silvania Şimleu Silvaniei, Bujorii Târgu Bujor? Dacă în pădure nu găsesc înţelegere, se pot refugia într-un pahar cu alcool, la Viticola Feteşti sau Dumitra, Vincon Vrancea sau măcar în spuma berii dela Fulgerul Bragadiru.

Şi, pentru că tot vorbirăm de codru (frate cu românul, desigur), tradiţiile cinegetice şi pescăreşti trăiesc o nouă viaţă la Vânătorul Dorna Candrenilor şi la Pescarul Ghindăreşti.

Agricultura nu se mai poate face, azi, doar cu sapa şi palma, aşa că e nevoie de Tractorul Ighiş, Horia şi Viziru, de Mecanizatorul Şimian, Urdeşti, Bilciureşti. Existenţa noastră cea de toate zilele nu e de conceput fără Abatorul Bucureşti sau Slobozia. Toate, însă, trebuie să fie cu ochii spre Capitală, acolo unde răsare soarele, la Agronomia Bucureşti.

Reţeaua de animale sălbatice semnificative

Frate cu codrul, românul are ca soră însăşi fauna patriei. Astfel se explică nume ca Vulturii Fărcăşeşti şi Lugoj, Şoimii Sibiu, Ciumbrud, Chiraleş şi Topolog, Pescăruşul Sarichioi, FC Pelicanul, Albatros Bucureşti şi Zimbrul Siret.

Reţeaua universitară şi şcolară

După câte echipe se laudă cu propriul nume că reprezintă învăţământul românesc, e ciudat că unii jucători abia silabisesc şi rup pixul când dau autografe, fie ei dela Universitatea Craiova sau Cluj, Politehnica Timişoara, Iaşi sau Galaţi, Sportul Studenţesc Bucureşti, FC Şcolar Reşiţa, Club Sportiv Şcolar Blaj, Atletic Club Universitatea Vasile Goldiş Arad, Universitatea Constantin Brâncuşi Târgu Jiu. Corifei ai educaţiei sunt şi la mulţimea de echipe cu numele de Ştiinţa: Craiova, Timişoara, Bacău, Baia Mare, Corabia, Turburea, Ceplea, Godineşti, Ghiroda, Calopăr şi la ultima, dar nu cea de pe urmă, oximoronica formaţie Ştiinţa Mitoc!

Reţeaua de localităţi istorice, culturale, turistice

Mereu iubitori de simboluri, de heralzi care să le umple conştiinţele şi să dea o motivaţie zilei de mâine, suporterii români nu au de ce să se plângă: dacă nu deschid cartea de istorie sau de geografie, dau năvală peste ei echipele din campionatele de fotbal de toate nivelurile, unde evoluează, într-un spirit pur românesc, trupe din oraşe cu o rezonanţă legendară, cu o geografie aparte sau cu nume care impun respect: Unirea Alba Iulia şi Focşani, Cetate Suceava, Deva şi Târgu Neamţ, Dacia Orăştie, Chindia Târgovişte, Bradul Putna, Corvinul Hunedoara, Callatis Mangalia, Tropaeum Adamclisi, Pandurii Târgu Jiu, peste toate plutind visul de aur dela FC 1 Decembrie (fost 30 decembrie până în 1989), după ce FC Aurora 23 August a pierdut statutul de localitate cu nume de zi naţională.

Patriotismul fără frontiere se simte pe deplin când rostim nume ca Dacia Brăila şi Aţel, FC Naţional Bucureşti, Naţional Sebiş, Naţional Somova, Tricolorul Breaza şi Tricolorul Alparea.

Reţeaua feroviară

Pe urma celor dela Rapid Bucureşti, Piatra Olt, Arad, Feteşti şi Izvoarele, vin tare din urmă cei dela alte regionale CFR (Cluj, Timişoara, Gaz Metan Craiova), dar nici Locomotiva Dorneşti, Zvoriştea, Constanţa şi Bălţi nu se lasă.

Reţeaua de figuri ilustre

Dintotdeauna, românii şi-ai cinstit eroii, o mulţime de localităţi purtând nume care au făcut istorie, fie în politică, fie în arte, fie în viaţa militară, socială, sportivă. Cum este şi firesc, totul începe cu FC Decebal Cricău, FC Traian, FC Scorilo Caransebeş şi FC Ovidiu. De aici încolo, dicţionarul de personalităţi este deschis: FC Voinţa Ştefan cel Mare, FC Stanca Ştefan cel Mare, Dacia Mircea Vodă, Recolta Negru Vodă, FC Cantemir (echipă din Basarabia), Recolta Gheorghe Doja, Recolta Gheorghe Lazăr, ACS Mihai Vodă, Arieşul Mihai Viteazul, FC Mihai Viteazu, Inter Ion Corvin, FC Itrom Trakt Tudor Vladimirescu, AS Nicolae Bălcescu, Sportul Nicolae Bălcescu, Victoria Avram Iancu, FC Avram Iancu Comăneşti, Dacia Vasile Alecsandri Galaţi, Unirea Mihail Kogălniceanu, Voinţa Badea Cârţan, care ne umplu de mândrie. Mândria de a fi în galeria care strigă: “Hai, Kogălniceanu! Bate-i, Avram Iancu! Rupe-i, Mihai Vodă! Pe ei, pe mama lor, Gheorghe Lazăr! Cu Scorilo până la moarte! Huo, Ovidiu! Du-te-acasă, Gheorghe Doja! Traiane, lasă-ne! Ruşine, Cantemire! Nu te lăsa, bagă viteză, Badea Cârţan!”

Până la FC Unirea Ion Roată e cale lungă şi se face mult mai uşor pe aripile muzicii imnurilor echipelor Fulgerul Ciprian Porumbescu şi FC Enescu Star, eventual cu influenţe lirice a la CS Luceafărul Mihai Eminescu (echipă care joacă în aceeaşi serie cu FC Willy 2001 Bacău).

De faptul necruţător că roata istoriei merge şi înainte, şi înapoi, s-au convins jucătorii şi suporterii echipelor Mecon Gheorghe Gheorghiu Dej şi Energia Gheorghe Gheorghiu Dej, când s-au trezit că oraşul a reprimit vechiul nume, Oneşti, după câteva decenii de conformism politic proletar. Nici FC Uzina Vasile Roaită Bucureşti nu mai e azi la modă, dar va stârni mereu interesul tot ce se întâmplă la FC Marius Lăcătuş Bucureşti şi la FC Nicolae Dobrin!

Reţeaua de unităţi militare

După Război, în 1947, s-a născut direct ca să dea ordine în fotbalul românesc echipa Armatei, C.C.A. Bucureşti (Casa Centrală a Armatei), redenumită Steaua, care, conform solidarităţii militare şi legii că ordinul dela centru se execută, nu se discută, a fost mereu înaintea provincialilor dela A.S. Armata Tg Mureş, Armata Craiova, Arsenal Reşiţa, Arsenal Dârlos şi Arsenal Havarna, Frontiera Curtici şi chiar A.S.A. Vânju Mare (devenită Building).

Nici miliţienii şi securiştii nu au stat mult pe gânduri şi, în 1948, şi-au făcut echipă, preluând un nume de rezonanţă sovieto-stalinistă: Dinamo Bucureşti, care a făcut repede pui-sateliţi la Piteşti, Bacău şi chiar la Stăneşti (semn că miliţia era şi încă mai este în toate, din moment ce păstrează cu sârg acelaşi nume de import - relicvă a ocupaţiei şi influenţei muscăleşti-bolşevice, siglă afirmată în perioada cruntă a lagărului dela Estul Cortinei de Fier). Vajnici tablagii au fost în tot lanţul dinamovist din paradisul socialist: la Moscova, Kiev, Minsk, Tbilisi, Berlin (de Est), Tirana, Zagreb şi cine mai ştie unde.

Mult mai firavă este, pe la noi (neam cuminte!) mişcarea paramilitară, în care acţionează Partizanul Bacău şi Merei şi poate alţi câţiva insurgenţi mai puţin vizibili şi vocali.

Reţeaua din Sănătate şi Educaţie fizică

„Minte sănătoasă în corp sănătos” (Mens sana in corpore sano) era un slogan afişat pe multe arene sportive, care a cam dispărut. În aceste condiţii, a fost o necesitate istorică sănătoasă înfiinţarea Clubului Sportiv Sănătatea Cluj. Sunt aşteptate rezultate mai bune dela Apemin Borsec, Hercules Băile Herculane, FC Olăneşti, Lotus Băile Felix şi Hebe Sângeorz Băi, măcar cât au reuşit echipierii formaţiilor Sporting Suceava, Athletic Dărmăneşti, Satu Mare, Sibiu, Cugir, Gherla şi ai mai pretenţioasei trupe Atleticos Bucureşti. Surprize pot apărea dela Sportul Răcăciuni şi Livezile, care nu şi-au spus ultimul cuvânt. Dela Tracţiunea Bucureşti şi Sparta Techirghiol avem pretenţii mari.

Reţeaua de echipe cu rezonanţă inclusă

Unele localităţi nu trebuie decât să-şi tragă un prefix, gen Fotbal Club, Club Sportiv, Asociaţia Sportivă etc, că restul este inclus şi spune totul despre forţa, obiectivele, valoarea şi şansele echipelor: CS Vişina Nouă, CS Peştera, FC Urleasca, FC Balş, FC Chitila, FC Caracal, CS Albota, CS Ineu, FC Zalău, CS Zlatna, FC Cisnădie, FC Crevedia, CS Mogoşoaia.

Reţeaua de noi aştri

După ce a apus Selena Bacău (firma patronului-primar de Bacău, Dumitru Sechelariu), alte nume stau de veghe în oraşul moldav: FC Willy 2001 şi Pambac. În alte zări, s-au întrupat Electra Dubirom Bucureşti, Utchim Găeşti, Comprest Gim Bucureşti, Electrosid Titu, Seso Câmpia Turzii, Aurora Mangalia, Dodu Bucureşti, Royal Braşov, Nova Mama Mia Becichercul Mic, Larix Dornişoara, FEPA 74 Bârlad, Nova Force Giurgiu, Ghecon Lăpuşata, Ralbex Turcineşti, CS Smart Ionescu Bucureşti, dar numele lor pălesc când se pregătesc să arate ce pot FC Floarea Voicilă Alexandria, Venus Coţuşca, FC Magic Bârzeşti şi – atenţie, intră în teren, doamnelor şi domnilor, un nume care ne ia aerul! - Fagga Pârteşti!

Podiumul complexităţii

Sunt şi echipe care conţin termeni de o complexitate şi o diversitate fără egal, care plasează într-un top eclectic cuvinte ce păreau că nu vor sta niciodată împreună: Sticla Arieşul Turda, Vulturii Textila Lugoj şi Pandurii Lignitul II Târgu Jiu.

Reţeaua de termeni universal valabili:

Viitorul, Victoria, Unirea, Progresul, Voinţa şi Avântul

Românii trăiesc mai mult în viitor, încă de pe vremea primului preşedinte, Nicolae Ceauşescu, al cărui sat natal a dat primei divizii fotbalistice şi chiar cupelor europene pe Viitorul Scorniceşti, unde performau Şoarece, Prepeliţă, Piţurcă (şi unde au fost transferaţi Balaci, Dan Petrescu, Ilie Dumitrescu, Bumbescu, Bărbulescu, Donose, Crişan şi Dorinel Munteanu). Naţiunea a avut şi are un cult pentru perspectivă, de vreme ce, la fiecare pas, găseşti câte o trupă sportivă redutabilă purtând numele Viitorul, dela Valea Ciorii, Sânandrei, Însurăţei, Ianca, Pucioasa, Chirnogi, până la Toporu, Hârlău, Zalău, Agârbiciu, Târnava, Constanţa, Măceşu de Sus şi Adâncata. Cel mai autentic româneşti sunt, dintre toate, Viitorul Afumaţi şi Viitorul Întorsura!

Românii trăiesc dintotdeauna cu spectrul victoriei deasupra grumazului. De aceea, atâtea echipe au purtat sau poartă numele Victoria, dela trupa Miliţiei Bucureşti, până la alte victorii mai mici din Adunaţii Copăceni, Brăneşti, Nădlac, Carei, Brăneşti, Bod, Ţăndărei, Apa şi Borduşani.

Românii au fost mereu uniţi, în afară de momentele în care au fost dezbinaţi. Ca atare, campionatele sunt pline de echipe care cinstesc Unirea, la Urziceni, Slobozia, Tărlungeni, Sânnicolau Mare, Dej, Ungheni, Mărăcineni, Costeşti, Floreşti, Călmăţuiu de Sus, Valea lui Mihai, Floreşti, demne descendente indirecte din străvechea formaţie Unirea Tricolor Bucureşti. Unio Satu Mare nu face decât să pună bomboana pe tortul unităţii româno-maghiare din Ardeal.

Românii sunt avizi de glorie şi nu e de mirare, deci, că există echipe numite Gloria şi la Bistriţa, şi la Buzău, şi la Deveselu, şi la Arad, şi la Agighiol, chiar la Şmig, dar mai ales la Ograda şi la Vişina.

Românii sunt progresişti, dacă nu în viaţa reală, măcar în fotbal, unde înfiinţează pe bandă rulantă echipe numite Progresul nu doar la Bucureşti, dar şi la Corabia, Bogdana, Palanca, Isaccea şi chiar la Gătaia (localitatea bănăţeană, aflată sub semnul tutelar al ospiciului de renume internaţional pe care-l găzduieşte).

Românii, legaţi simbiotic de muncă şi perseverenţă (Muncitorul Reşiţa şi Stăruinţa Laslea), sunt un singur gând şi-o singură voinţă. Şi iată de ce Voinţa le apare peste tot în cale: la Livezile, Sibiu, Bucureşti, Macea, Stroieşti, Sătmărel, Salcia, Reviga, Oituz şi, fireşte, la Podu Turcului.

Românii sunt solidari, prieteni, fraţi, ca nimeni alţii. Cum altfel să fie un popor care e înţesat de echipe de fotbal ca Înfrăţirea Oradea şi Înfrăţirea Ghimeş, Prietenia Viişoara, Frăţia Bucureşti şi Frăţia Rm. Vâlcea, Concordia Chiajna şi Amicii Copşa Mică?

Românii sunt tineri, chiar dacă sunt bătrâni. Se vede asta numai pomenind numele formaţiilor Juventus din Bascov, Bucureşti şi Fălticeni.

Românii sunt firi comunicative (Mesagerul Bacău), deschise spre universalitate, dar şi spre interiorizare. Mărturie sunt echipele Internaţional Curtea de Argeş şi Stoeneşti şi galeria de formaţii Inter: Sibiu, Clinceni, Blaj, Pantelimon, Stelnica, Făgăraş, Căiuţi, Capu Câmpului, Cândeşti, Voluntari şi Inter Gaz Bucureşti. Cine crede că există echipe Real doar în Spania nu a auzit de Real Hudeşti şi Real Hobaia.

Românii sunt suflete ce se hrănesc cu nădejdi, oriunde s-ar afla, fie în vestiare la echipele Speranţa Halmeu, Biertan sau Richiş, fie în tribuna oficială dela Dumbrăviţa.

Apărători ai performanţei şi ai standardelor înalte, iubitori de triumf şi de libertate, avem în diverse eşaloane echipe ca Performanţa Alba Iulia, Standard Rădăuţi, Triumf Cerna şi Liberty Oradea şi, la nevoie, ca să răzbatem prin timp (Millenium Giarmata), suntem în stare să punem mâna pe arme (Săgeata Stejaru).

Drept credincioşi, corecţi şi astrologi amatori, iubitorii de fotbal dela noi au zămislit echipe ca Fair Play Bucureşti, FC Icoana, Steaua Mizil, Luceafărul Slava Cercheza, Luceafărul Bucureşti şi Luceafărul Oradea.

Mitologia ne-a fost dintotdeauna pe noptiera cu cărţi esenţiale. Cum altfel să se fi înfiinţat echipe ca Prometeu Craiova, Phoenix Ulmu, Olimpia Mârşa, Olimpia Râmnicu Sărat, Olimpia Satu Mare, Sparta Mediaş şi Fortuna Covaci?

Şi victoriile, şi înfrângerile au fost, pentru români, prilej de noi avânturi. Ţara musteşte de echipe din care sar scântei ale performanţelor viitoare: Avântul Reghin, Mâneciu, Vânători, Volovăţ, Grămeşti, Baia de Fier, Făcăeni, Cireşu şi, ultima echipă, dar nu cea din urmă, Avântul Bârca.

Andrei PĂUNESCU


NOTA MEA:
1. Propun: BALONUL E ROTUND Medgidia, TOPCA Bucureşti, BEŞICA Urdari etc.
2. Ai uitat-o pe RÎNDUNICA Rudari, echipa mea de suflet.
3. La puzderia de echipe ai încurcat numele cu prenumele. Ai folosit numele localităţilor în derîdere.
4. La această puzderie, măcar CULTURA NAŢIONALĂ  România, adică echipa naţională de fotbal, să facă vreo brînză. Dacă nu reînfiinţăm DACIADA!

Savin BADEA

DE LAPTE - OLTENIADA - DIVINA COMEDIE OLTENEASCĂ şi DECAMERONUL OLTENESC

DE LAPTE - OLTENIADA - DIVINA COMEDIE OLTENEASCĂ şi DECAMERONUL OLTENESC

DE LAPTE

191

Prelucrare după Marin SORESCU

1




Oare-aţi văzut pe cîmp o vrăjitoare? – I

Biet-Mitru, da! Şi ce-o fi auzit

Din vrăjile Ioncicăi!? Ea, călare, 3

2




Pe-un sul pentru ţesut, închipuit

Ca mătură, sta goală, despletită,

Prin iarba-n spic şi fînul necosit. 6

3




Cu păr ponegru, negru-corb, ispită,

Aşa, în vînt, cu sînii tari, pietroşi –

El, curios, văzînd-o Afrodită, 9

4




Ca omul sta, uimit de sîni, prin boji.

De ce să n-o asculte, să ia seama

Măcar o ţîră la doi ochi focoşi? 12 II

5




Şi îi sclipea părul ei negru, coama,

Şi îi sclipea pielea ei albă-nea!...

Zbura femeia goală – nici năframa, 15

6




Nici hala zbuciumată, neam pe ea! –

Prin fînul nalt şi iarba deasă-n floare,

Spunea doar nişte vorbe, cam aşa: 18

7




„- Ţîr de la vaca lu’ Ion Stan Mardare,

Ţîr de la Tăgărîla, a de cea,

Ţîr de la capra lu’ Tiuganu, care… 21

8




Ţîr de la iapa Rinii – prin smicea –

Ţîr de la Savu, Bîţu, Nu-ştiu-cine –

Ţîr de la toate lapte-n vaca mea!” 24

9




El asculta pitiş prin mărăcine: III

„ – Ce se tot ţîrîie, mă, fir-ar ea

A relelor!...” – iar cînd văzu mai bine: 27

10




Era Ioncica Moise – ea vrăjea! –

Îi da-nainte şi juca şi sîrba:

„ – Ţîr de la vaca aia…” – tot aşa. 30

11




„ – Ţîr – zice Mitru – şi din drîmba-strîmba!”

„ – Ţîr şi din drîmba, dacă vrei şi vrei,

Fir-ai împeliţat! Ce-mi ţii tu zîmbra?! 33

12




Ce caţi, nărodu dracu, prin costrei,

După femeie goală, despuiată?”

„ – Dar tu de ce aprinzi în om scîntei, 36

13




Ici, în poteca mea, dezbăierată?”

Muierea a fugit. Acas’, din pat,

Se scoală, dimineaţa, la privată, 39

14




Cum iese-n curte omul înfrînat.

Se pişă lapte… „ – Ptiu! A vrăjitoare,

Ce-am zis mă ţurui, că m-a fermecat!” 42

15




Se uită iar, mai dă o roată mare

Şi mai încearc-odat’, un firicel…

Ce mai, e lapte-lapte! O căldare! 45

16




A doua zi şi-a treia zi – la fel!

Se ia de gînduri. Fuge la Ioncica:

„ – Păi n-ai zis tu aşa, ca un mişel? 48

17




Aşa îţi trebuie! Să-ţi cari olica!”

Şi-apoi, rîzînd: „ – E bun să-ţi faci săpun!

Dar te blesteamă lumea: lu’ Florica, 51

18




Lu’ Lungu, lu’ Tiuganu… lor, te spun!

Că le-ai prădat tot-tot: vacă şi oaie,

Iapă şi capră, tot ce-aveau mai bun!... 54

19




Aşa-i că faci o zi de post?” „ – Aşa e!

Mă piş şi-o zi. Dar voi să mă dezlegi.

Cad şi-n genunchi, dezleagă-mă, Ioncioaie!” 57

20




„ – Nu te dezleg. Şi cînd ai să-nţelegi,

Muierile-or să te zburătăcească,

Că laşi copiii fără lapte, blegi!...” 60

21




„ – Iar eu te spun că umbli-n rostopască

Şi că faci farmece la vaci, să-i furi…”

„ – Poţi să mă spui şi n-or să-ţi mulţumească, 63

22




Că m-au văzut toţi goală, în călduri.”

Şi n-a vrut să-l dezlege asta, muică.

Pişa: ori gros, ori subţiat, copturi… 66 IV

23




Şi albăstrea. Da-n lapte praf, ţăţuică,

Ozîcă, depindea şi ce mînca.

De-abia mînca, abia mai bea o ţuică. 69

24




Că-i fermecat… e!, asta se vedea!

Părea că-i tras din spurcăciuni anume

Şi se strica ăl lapte, viermuia. 72

25




Sta-n bătătură lat, o mortăciune.

Pe Mitru scîrba îl prinsese rău.

Bolea, slăbea şi se-nmuia, cum spune. 75

26




Sau se-mpietrea! Sta falnic, popîndău!

Şi s-anrăit la suflet. Ca pădurea,

Ca parul împietrit, ăl biet flăcău! 78

27




„ – Hai la Ioncica!” – Ia de cot securea

Şi-i ia din drum pe Liu Constandin

Şi pe Sălcianu Nae – doi „aiurea”, 81

28




Doi cantauri, de băutură plini.

Noapte de noapte, pe la cîrciumioară,

Ca nişte colii, prin scaieţi şi spini… 84

29




Acum treceau spre casă, bunăoară,

Cu toţi copiii landră după ei.

Le zice Mitru: „ – Inapoi! La gară!” 87

30




„ – Nu ne dă drumul neam de neamul ei!”

(Cîrciumăreasa îi ştia de-ndată:

Nu le făcuse ea regim! – ehei! - 90

31




Nu-i mai primea – program – o zi, o dată…

„ – Haideţi cu mine!” Aia au rămas

La cîrciumă, sub umbră parfumată. 93

32




O strigă Mitru, cu putere-n glas,

Pe-acea cîrciumăreasă, o arzuică,

Zisă Budeanca, fată de pripas, 96

33




A lui Moş Şonea. Sta la ferestruică.

„ – Deschide, gagă, numai un minut,

Să-mi beau cinzeaca, plină-ochi cu ţuică. 99

34




Cînd a deschis femeia, la băut, V

Au dat năvală şi-ăia doi, berbecii.

„ – Lasă-i, Budeanco! Am să-ţi dau năut… 102

35




Fac cinste ţuica, ei să dea dovlecii.”

Băură tot, la blană! – Basamac,

Spirt stins cu apă, de-l de-l beau şi grecii, 105

36




Şi-l dau pe gît beţivii… Vin, de leac,

Nu era ioc, că n-avea cin’ l-aduce,

Taman din Drăgăşani, din ălalt veac. 108

37




Beau ţuică-basamac, o zeamă dulce…

Din cînd în cînd, Mitru ieşea pe-afar’

Şi se-ntorcea pămînt, cu ochii-n cruce. 111

38




„ – Da’ altă băutură n-ai la bar,

Mărie, Rie, Riţă, porumbiţă?”

Nu nimerea de-al dracu, de coţcar. 114

39




„ – Zeamă de varză... am.” „ – Dă, crîşmăriţă,

Şi adă la tot satul un urcior!”

Bea Mitru oala – iese-n poieniţă… 117

40




Şi oţărît se-ntoarce: „ – O omor!

Pe Dumnezeii ei, unde-i securea?” –

Aia s-a dat după tejghea, uşor. 120

41




Dar Mitru-i puse, cu gînd bun, aiurea,

Boldoaşca lui de galbeni. „ – Marş, flăcăi!” -

Să-i mai urnească la trecut pădurea. 123

42




„ – Pe unde, mă?” „ – Pe văi, la Nătărăi!

Hai la Ioncica. Vreau să mă dezlege!”

„ – De ce, mă?” „ – De-asta! Gagă, adă-mi, măi, 126

43




Şiştarul de muls vaca, să se-nchege…

Şi-ntoarce-te cu spatele o ţîr.”

Cel tolomac, ca un izvor în lege, 129

44




Că nu-i fu greu, de cît bău! Şi, ţîr!,

Li s-a părut sau n-au văzut prea bine.

Iar Mitru se-nvîrtea ca un ceacîr: 132

45




„ – De nu vrea nici acum dezleg, străine,

O ciozmăţesc, Vai!, o omor de tot!

Face de rîs comuna a ruşine, 135

46




Cu farmecele ei pe cal, un ciot!

Fir-ar a deavu, face la moşmoane

Şi mi le-aruncă mie peste bot, 138

47




În casa mea!?...” „ Nu chiar în cas’, ţărane.”

„ – E!, a făcut un farmec şi s-a prins

De-a apoiazma… N-o fi vrut, bălane.” 141

48




„ – Ce apoiazma, mă!, că fac întins,

De-amar de timp!... Şi n-a-ncetat calvarul!”

Beţivii-au rîs de el, de, într-adins!: 144

49




„Melic”, „Lapte de Cuc”, ei, na, „Mulgaru”,

Ba „Om de lapte”… l-au tot poreclit.

„ – Şi n-ai fost, mă, la ea, cu parul, 147

50




S-o miruieşti?” „ – Păi nu, că m-a vrăjit!

Ştii, precum dătorneşti un cîine

Fără stăpîn – aşa m-a dătornit.” 150

51




„ – Mai du-te-odat’! Şi nu lăsa pe mîine!”

„ – Păi de-aia luai securea, s-o lucrez.

Să vezi ce intru-n ea, ca-n miez de pîine! 153

52




Să vezi ce ţi-o lucrez! Aşa, în piez!

Ceşnica dracu! Şi-a găsit mîrlanul!”

„ – Păi, dacă vrei să merg şi eu, să vezi!” – 156

53




Se hotărăşte, bărbătos, Sălcianu:

„ – Eu nu vreau lapte, eu aş vrea rachiu!

De are-aşa putere, cu toptanul…” 159

54




„ – Păi tot rachiu faci tu, de cînd te ştiu!” –

Îl rîde Mitru-n toiul veseliei.

„ – Nu, vreau rachiu! Să fiu şi eu hangiu!” 162

55




Şi-au luat-o-n piept pe Calea Primăriei. VI

O strigă ei subt deal, pe Ududoi.

Ioncica-i auzi din capul viei 165

56




Dar nu vru să răspundă vistavoi.

„ – Fir-ai a dracu tu, de cotoşboaie,

Îţi frîng eu ţie, lasă!, un ţurloi, 168

57




Ca ălei de la deal.” Toţi trei, prin ploaie…

Cei doi, prin şanţuri, beţi, au adormit,

Fără să simtă pe subt ei puhoaie. 171

58




Şi vrăjitoarea, muta, n-a ieşit!

Mitru-ncepu s-o ia cu rugăminte,

După ce gardul i l-a văruit. 174

59




„ – Hai, fă, că-ţi cad cu rugă dinainte.

Cad în genunchi, destul m-ai pricopsit.”

Ioncica, pedepsindu-l, mai cuminte, 177

60




Îi zice: „ – Fir-ai anchilomănit!

Te-ai săturat să stai noaptea pe vale?

Mai umbli după vrăji? După iubit?” 180

61




„ – Păi, nu mai fac!” „ – Te-am dezlegat din foale!”

S-a dus acasă omul fericit!

Dar varianta cu frumoasa-n cale, 183 VII

62




Cu păr ponegru, negru, despletit,

Ce bîntuia prin fînul dat în floare,

Rău de deochi, necazuri din iubit, 186

63




Despre bruneta, dalba vrăjitoare,

Ştia Sălceanu ăl bătrîn un mit,

Care zicea c-o lună-a stat în soare 189

64




Gardul Ioncicăi alb şi covăsit… -

Nu pricepuse ce-i cu el şi-o noapte

I-a povestit chiar Mitru ce-a păţit. 192

65




Cum ajunsese el izvor de lapte. –

Iar eu, care-am citit snoava atent,

Eu judec întîmplarea după fapte: 195

66




Susţin că Mitru luase „armament”

Căci urmărind prin fînul atîtica

Pe vrăjitoarea goală, evident, 198

67




Că cea „vrăjită bine” fu Ioncica!



Savin BADEA